« Efti un prost ! Cind in cap apar insectele e o tulburej-e, dar dacä vor pätrunde ideile acolo, cum o sä mai träiefti?»
    In piesa Moneda falsä, Natala e un personaj care vorbefte aproape numai in aforisme, mai mult chiar intr-un fei de citate pe care fata, plictisitä de moarte, le repetä fi cind se potrivesc fi cind nu se potrivesc (« A minea la prìnz — asta e ceva trivial. Nu vom avea prìnz, ci vom bea ceai cu diferite suplimente gustoase »... sau: « Mi-e lehamite ! Umblä ca o sticlä de untdelemn, te molip-sefte de plictisealä. Dracii nu se sperie de blindere»... sau: «Oh, matterà, in curind o sä te temi fi de umbra ta. . . Bine, fie « Sä läsäm astea pe seama urmafilor, spuse contesa zvirlind pe fereasträ un papuc jerpelit ». De fapt contesa asta nici n-a existat. . . Hai, mafterä du-te fi pune samovarul »... sau « vezi, dumneata. Dupä ce a stat in iad o mie nouäsute trèizeci de ani, un päcätos, a spus vecinului säu : zäu cä nu-i chiar atit de cald aici cum se spunea» 18.
    Tot atit de inventiv in materie de aforisme este fi Vlas din Viligiaturi$tii, « Draga mea sorä, räspunde el Varvarei la dojenile acesteia — tu vrei sä fiu serios? Pe-semne cä fi chiorul vrea sä-i vadä pe toti cei din jur, cu un singur ochi ». Dialogul intre Vlas fi Caleria e un adevärat duel de aforisme :
     Caleria : Ah, sä fti cä eftii cocofat ?
    Vlas : Din ce punct de vedere ?
    Caleria : Ti-e sufletul cocofat.
    Vlas : Sper cä asta nu-mi stricä silueta ?
    Caleria : $i grosolänia este o infirmitate afa cum e cocoafa. . . Proftii seamänä cu fchiopii.
    Vlas : lar fchiopii cu aforismele dumitale.
     Caleria : Oamenii vulgari mi se par ciupifi de vàrsat fi mai intotdeauna blonzi.
    Vlas: Toti bärbatii bruneti se insoarä de tineri, iar metafizicienii, sint orbi fi surzi. . . mare päcat, cä nu sint fi muti.
★ ★
¥
    Cercetarea incä fugarä fi evident incompletä a subiectului pe care ni 1-am propus ne poate duce oare la vre-o concluzie in legäturä cu ìntrebarea enuntatä la inceputul acestei comunicäri? Credem cä da. Gorki a apärut, la hotarul veacului nostru in fata opiniei publice romìnefti ca un mare cäutätor de adevär, a träit timp de decenii in conftiinta unui cerc larg de cititori ca un simbol al luptei revolutionäre proletare. Opera sa e freeventatä azi de scriitorii Republicii Populare Romine ca un model de artä partinicä, ca o expresie a realismului socialist in actiune. Afa ne apare Gorki nu numai ca demascator al « ticàlofiilor de plumb » ale vietii burgheze, nu numai ca realizator al primilor eroi revolutionär! de tip nou, dar fi ca zugrav de chipuri cinice. Din orice punct de vedere
     18	In treaeät, {in sä observ cä personagii feminine gen Nataja, in care naivitatea, preco-citatea §i inteligen^a fac ìmpreuna o casa atit de bunä, sint freevente in lucrarile unei foarte talentate tiñere dramaturge din RPR. Ma refer la Ana Novae.
92