de cálugáritá, anume Catrina, spune un document de la Constantin Brinco veanu, din 20 iulie 1691, impreuná cu calugáritele, care vor fi cu dinsa, care este lácaful ei la schit, la Grájdana ot Buzáu”. 4
    Din documentul, cu data de 20 noiembrie 1695, in care Paraschiva cápitan dá ciftig de cauzá maicii Qrájdana, in pira ce are cu popa Stan, pentru o mofie din Lunceni, reiese ciar cá Jipa cumpárase aceastá mofie in 1683. 5 Afa dar, schitul a fost ridicat intre 1683 fi 1691. Cu vremea, infiripindu-se un sat in jurul schitului fi despártindu-se de Lunceni, care era totufi mai vechi, 6 noua afezare de oameni fi-a luat numele, fie de la schitul de aláturi, fie de la numele de mireancá al monahiei Catrina, care ifi pástrase, se pare, fi numele de Qrájdana 7.
    Origina acestui nume e slava, insá purtátoarea lui era o romincá. Prin urmare, nu poate fi vorba de o afezare slavá in aceste párti. Problema aceasta e rezolvatá chiar de la inceput fi nu ne rámine decít sá vedem totufi cum s-a format acest nume fi cum a pátruns in sfera toponimiei fi onomasticei ro-minefti.
    ínainte de aceasta, va trebui sá urmárim mai intii aria de ráspindire a acestui nume in trecut, sub aspect onomastic si toponimic.
    ín onomasticá: Cea dintii atestare se intilnefte intr-un document, de pe la sfirfitul sec. alXVI-lea. La 21 august 1598, boierul Udrea, mare armaf sub Mihai Viteazul, lasa surorii sale, Qrájdana, trei sate: Leurdenii, Bárbeftii de Sus fl Stilpenii 8. Tot in aceiafi zi, Udrea testeazá conditionat mai multe sate in favoarei so^iei sale, Mufa. ínsa, de se va márita sau de va muri, douá din sate vor trece in posesia surorii sale, Qrájdana 9. Aceiafi Qrájdana e martorá intr-un zapis din 5 iulie 1612, prin care fratele ei, Badea postelnic, vinde unui negustor partea lui de ociná din Maxin 10.
    Qrájdana aceasta, sorá cu Udrea armaf fi cu Badea postelnic, citefitrei feciorii lui Radul clucer din Báleni, a fost cásátoritá de douá ori. In prima cásátorie, a finut pe Badea comis din Sárata fi din Greci, iar in a doua pe Leca postelnic11 care, in viltoarea evenimentelor de la inceputul anului 1611, fuge cu Radu §erban in Moldova. La 5 februarie 1613, noul domn, Radu Mihnea, intárefte lui Leca, fost mare postelnic 12 fi so^iei sale, Qrájdana,
     4	I. Ionajcu, Un fost metoh., p. 32 — 33.
      5	Ibidem, p. 36, anexa 70.
       8 E pomenit intr-un act din 15 dec., 1672 (I. I o n a 5 c u, op. cit. p. 12).
      7	Vezi doc. din 20 noiembrie 1695 $i 8 ianuarie 1708 (Ibidem, p. 37 ji 42).
     8	DIR. Veacul XVI, B, vol. VI (1953), p. 344. Vezi ?i Stefan Grecian u, Qenealogiile documentate ale familiilor boierefti, Buc., 1913, I, p. 264.
      9	DIR., B. vol. VI, p. 344 — 345 ji St. G r e c i a n u, op. cit.
      10	Ibidem. Veacul XVII, B, vol. II (1951), p. 87-88.
      11	Vezi, I. C. F i 1 i 11 i, Arhiva Qheorghe Qrigore Cantacuzino, Buc., 1919, p. 24, nota 2.
      12	In vremea asta, Leca se intoarce in {ara ?i face act de supunere fa(a de noul domn (DIR, Veacul XVII, vol. II, p. 146-147).
22