pendenza limbii slovace. « Un asttel de gind a fost totdeauna departe de mine ». (p. 7). Constatarli însâ câ materialul limbii slovace este incomplet çi mai slab interprétât, mai aies cind e vorba de elementele de origine romìneascà, ràspìndite de-alungul Carpafilor nord-vestici de « valahi ». La cuvintul « hafera » de ex. dà numai traducerea « boruvka » nu $i pe cea slovacà auzità de noi in valea Lubochnei çi in alte graiuri slovace : cuioriedky. Etimologia o dà ìndoelnic din vreo forma dialectalà a cuvintului german Heidelbeere ca de ex. Heiberi, Heipperi (??) p. 120. Ori se çtie cà « hafera» e forma rotacizatà a cuvintului romìnesc « afini » cu proteza unui «h» aspirat. De altfel ìntre variante, V. Machek dà çi forma din polonà, care e nerotacizatà « afyna ». Termenul priveçte vegetala de munte çi e in legatura cu viaÇa pâsto-reascâ, in care germanii nu au amestec. Ei au venit in Slovacia ca mineri, meseriaçi. Alte cuvinte romîneçti sau slovace nici nu figureazà in dicçionarul lui V. Machek — ex. ochabit. = = a làsa — blynda — rom. blinda — boalà de piele. ìn schimb la cuvintul « feracind » da (rom. ferigd — slovac kapradi — (p. 108). Ba aduce çi etimologii noi, care sînt juste de ex. porta} < rom. poteràf, prin metatezà (p. 384 — 385). Mai la toate elementele romîneçti spune câ sint din domeniul culturii pâstoreçti din Carpazi çi trimite la expunerea lui D. Crinjalà, care e o lucrare hipercriticà çi in multe susçineri e de rea credinçâ. (Rumunské vliwy v Kar-patech » —Praga, 1938). Pentru partea slovacà urmeazâ mai mult dicçionarul lui M. Kàlal, care nu-i suficient. (Slovenskÿ slovnik z literatury aj nâreii, B. Bystrica, 1924).
     Cu problema elementelor romineçti din dicçionarul acesta ne vom ocupa cu alt prilej. Acum îi semnalâm doar apariçia, principiile care-i stau la bazâ çi importanÇa pentru promo-varea studiilor de slavistica.
     Prof. V. Machek urmâreçte forma çi sensul cuvintului in evoluçia lui din slava comuna pinà azi, ba chiar dinainte de indoeuropeanâ. El nu {e opreçte la etimologia ràdacinilor, ci urmâreçte intreaga familie de cuvinte çi variamele. Vâdeçte multâ prudenza in precizarea etimologiilor, domeniul in care, s-a lucrat foarte puçin atit in eehà cìt si in rlovacà. De aceea la multe cuvinte etimologia propusâ e însoçità de expresii nesigure : « poate », « probabil », « mai degrabâ » etc.
      Dicçionarul e preçios çi prin atestârile aduse din alte dicçionare, din literaturâ çi din dialecte, localizind cuvintul çi geografie. Sensul il urmâreçte mai aies la arhaisme çi la cuvin-tele mai rare. Aceasta uçureazâ mult cercetârile viitoare. Autorul nu polemizeazà cu alte pareri. Expune ce crede despre cuvintul respectiv in stadiul actual al cercetàrilor. La numele de piante dà ce e important. Pentru rest trimite la lucrarea sa: Numele de piante in limbo cehd fi slovacà, Praga, 1954 (Ceskd a slovenslcó jménd rostlin ». Autorul aplicà aci cele mai noi concluzii ale studiilor de lingvisticà. De ex. trebuie sâ renunçâm la metoda de a explica totul prin limba indoeuropeanâ. Multe cuvinte sînt mai vechi decìt indoeuropeana çi, inainte de a se açeza in Europa strâmoçii popoarelor indoeuropene, au existât aci alte populafii, care au avut o cultura a lor. De la aceste popoare strâmoçii indoeuropenilor au învàçat diferite meserii, agriculturâ, cunoçtinçe din naturà. Odatà cu aceasta, au împrumutat desigur çi denu-mirile respective.
     De aceea, V. Machek spune despre multe cuvinte câ au o origine « preeuropeanà » (praevropskÿ pùvod). Aminteçte de ex. cà masa vocabularului limbii greceçti in marea ei majoritate nici nu este indoeuropeana, ci e preluatà dela vechii Cari, Lelegi, etc. care au locuit inainte de greci extremitatea sudicà a Peninsulei Balcanice. De aceea noul dicÇionar etimologie al limbii greceçti, pe care chiar acum il publicâ Friska se deosebeçte fundamental de dicçionarele de pinà acum. (p. 9—10).
     Cuvintele preeuropene din eehà çi slovacà nu sînt aça de numeroase ca in greacà. Dar existâ çi eie au deobicei aceeaçi formâ ca çi in limba germana. Aceasta insemneazâ cà atit germanii cît çi slavii au împrumutat cuvintele dela aceeaçi populaçie stràveche, care a locuit cìndva teritoriul ocupat de germani çi in vecinàtatea slavilor. Pe de altà parte, slava pâstreazâ împreunâ cu limbile baltice o mare bogâçie de cuvinte çvexpresii indoeuropene.
293