Principiul de a grupa separat cuvintele, care au pe a $i d in interiorul lor (mai intii cele cu a çi apoi cele cu d), pe t çi pe f, pe s çi pe j, pe i ji ì, poate fi aplicat ji la dicçionarul romino-bulgar, in caz de reeditare, el ajutînd la o mai ujoarâ çi rapida cäutare a cuvintelor respective. De altfel, aceste sunete se articuleazà deosebit, atit in romîneçte cìt ÿi in bulgàreçte. Foarte bine este indicat accentui cuvintelor. Mai semnaläm cìteva mici scäpäri : trebuie scris conform noii ortografii gdltifccì nu galufca, potirniche nu potdrniche ; popindàu are çi sensul (zoologie) de « citellus citellus »20 iar sinonimul säu foarte ràspindit, mai aies in Oltenia, dar care lipseçte din dicçionarul romino-bulgar, este fuipa 2l.
     Nagìful, (Vanellus vanellus) — sinonim cu ceovicd — bui. KaAyeepuya, rus hu6uc, fr. vanneu (huppé), ital. vanella, germ. Kiebitz, lipseçte çi el. De asemenea, lipsesc cuvintele : loiträ bulg. pum/ia, germ. Leiter, surguciu, bulg. Hyny.i (uà nanjia, etc.); indrufaim22 (indri-jaim, greghetin sau mu?at) (Lathyrus adoratus) bulg. 3àpaaetf, fr. géranium (bec de grue), germ. Storchschnabel. Cucuta este definita prin perifrazà: pianta din familia umbeliferelor deçi exista echivalent bulgäresc : EynuHum23. Spre deosebire de D.l.r.l.c.24 care dà termenul çtiinçific Conium maculatum, dicç. romino-bulgar da pe acel de Cicuta vi rosa. Aici trebuie consultât colectivul de jtiinçe naturale al Acad. RPR, pentru a se stabili exact termenul corespunzàtor clasificaÇiei çtiinçifice. Notäm cä nici alte plante din acciari famille, volbura, rochita rindunelei, bulg. cbe.ieK, nadtpue, rus. noeUAUKa, bmohok, nu sint prezente in dicçionar.
     Am fäcut aceste observaÇii, indemnat, in primul rind, de invitaçia pe care alcätuitorii o fac în préfaça cätre cititori ca aceÿtia sä-$i exprime pärerile ji de a atrage atençia alcätui-torilor asupra lor pentru ca, acolo unde sint de acord, sä aducä indr«ptäri sau completäri la o eventualä nouä ediçie a dicçionarului.
                                                           A. Constantinescu
    Acad. Prof. P. CONSTANTINESCU-IA$I, Studii istorice romino-bulgare. Editura Academiei, 1956, p. 250. Cine parcurge lucrSrile de sintezà, mai vechi sau mai noi, ale istorio-grafiei noastre, observa u$or o lipsà comunà a tuturora : legàturile noastre cu slavii sudici sint in bunà parte prea pu(in studiate, tratate uneori superficial sau chiar grejit. Aceasta se explica dacá avem in vedere faptul ca cercetarea relafiilor cu acejti vecini s-a facut pinà nu de mult in mod izolat, in condifiì grele, farà a avea la dispozi{ie instruméntele de lucru necesare ?i fàrà a exista o preocupare serioasà ji organizatà a oficialità{ii, aja cum existà astàzi. Cerce-tàtorii care au intreprins astfel de studii, au avut de intimpinat mari greutàfi, dar ?i satisfaccia de a fi nijte adevàrafi deschizàtori de drumuri. Aceasta este marele merit al tov. academician
     20	Sugeräm ca, la a doua edifie a Dicfionarul limbii ramine literare contemporane la explicafia cuvintului cäfelul-pämintului (I, p. 374), « nume generic dat mai multor familii de animale din ordinul rozàtoarelor, care träiesc sub pämint », sä se arate prototipul numit astfel (inclusiv denumirea jtiinfifica latinà), precum §i celelalte animale la care a fost extins in diferite regiuni ale tärii. Astlel in Oltenia, el desemneazä animalul Spalax typhelus (cf. R. I. Cälinescu, Contribu(inne pentru nomenclatura zoologicd populard. Numiri de animale strinse la Piosca jud. Dolj, « Arhivele Olteniei », IV, 1925, p. 149).
     21	R. I. Cälinescu, Marmota de'jtepd a Olteniei : juifa « spermophilus citillus, Brandt = 1844, in «Arhivele Olteniei», VI, 1927, p. 456 — 459.
     22	D.l.r.l.c. II, p. 551: «pianta agàfatoare decorativa din familia leguminoaselor, cu fiori mari, rojii violete sau albe, cu miros plàcut ».
    23	Dr. Doritsch Deutsch, bulgarisches Wöterbuch, Leipzig, p. 410.
     24	Vol. I. p. 593: « plantä erbacee din familia umbeliferelor, foarte otràvitoare $i cu miros caracteriStic, intrebuin{atà ca medicament. »
8*
275