patristice, istorice, juridice, etc.). Materialul adunat reprezintà 1.100.000 fige. in afarà de manuscrisele din sec. X—XI, care sub aspect fonetic au pàstrat vechea infàfigare a limbii (aga zisul canon al vechilor monumente literare slave), a mai fost cercetat gi materialul din tex-tele mai noi, aparfinind perioadei Marii Moravii, precum gi din cele de tip ceho-slav — indiferent de redacta còpiilor in care s-au pàstrat.
     Excerpta in intregime a materialului se face in primul rind pentru alcàtuirea unui diefionar compiei, tezaurul limbii slavone. De oarece se simte o mare nevoie ca aceastà lucrare sá aparà intr-un timp foarte scurt, redactia a hotàrit sa publice mai intii un diefionar aga zis de «tip mijlociu » (2 voi. de cite 1 000 pagini); opera care sá cuprindà toate cuvintele gi toate sensurile atestate de materialul selezionai:.
      Sensurile cuvintelor sint redate in cehà, rusa, germanà gi in parte latineóte. ín afarà de aceasta, textul se mai imbogàfegte cu paralele originale grecegti, latinegti, iar termenii tehnici sint insorti de o scurtà explicate in limba latinà.
      Primul caiet se aflà sub tipar gì va apare in 1958. El va cuprinde, pe lingà Introducere, toate fórmele cu prima literà a alfabetului.
                                                          Zdenék Wittoch (Praga)
★
     E.E. GRANSTREM, K Bopocy o npoHexoJKAeHHH rjiarojiHHecKoii a36yKH fin legdturd cu originea alfabetului glagolitic in « Trudy otdela drevnerusskoj literatury », IX (1953), p. 427 — 442, Academia de ¡jtiinte a URSS.
      Autoarea articolului se stràduegte sa arate cà in mss glagolitice slave vechi nu existà nici o influenza a minusculei bizantine gi de aici trage concluzia cà problema originei alfabetului glagolitic tre bue revizuità, intrucit pàrerea larg ràspindità cà acest alfabet este o stili-zare a minusculei bizantine este inexacta. E.E. Granstrem crede cà motívele care au dus la aparifia glagoliticei trebuesc càutate in imprejuràrile istorice, in care au activat atit Chirii gi Metodiu, cit gi ucenicii lor. Oricine ar fi fost automi alfabetului glagolitic, el a trebuit sa se preocupe nu numai de alcàtuirea unui alfabet care sa reflecte fonetismul limbii slave vechi ci gi de faptul ca fórmele literilor noului alfabet sà se deosebeascà categoric de fórmele alfabetului grecesc. in treacàt semnalàm cà la pagina 427 s-a strecurat o gregalà in citarea titlului manualului de paleografie rusà din 1946 (1947) al lui N.S. Caev gi L.V. Cerepnin care nu e «Kypc pyccKOH na;ieorpa(})HH » cum citeazà E.E. Granstrem ci« PyccKan naneorpa(j)HH».
                                                       Damian P. Bogdan
★
     M.N. TIHOMIROV, ropoACbKaa riHCbrneHHOCTb b Ape b He it Pycw XI-XIIIrckob fScrisul ordfenesc din vechea Rusie in sec. Xl-Xlll), in « Trudy otdela drevnerusskoj literatury », IX (1953), p. 51—66, Academia de ¡ytiinfe a URSS.
      Scopul articolului este de a dovedi cà gtiinfa de carte in Rusia veche era cu mult mai dezvoltatà decilf se crede gi cà aceasta nu era un bun numai a clerului gi a feudalilor ci avea o larga ràspindire. ín sprijinul celor de mai sus, autorul indica vestitele grafite de pe pereti i catedralei Sf. Sofia din Novgorod, — studiate la vremea lor de V.N. Scepkin, — gtirile din cronica iniziala rusà despre dragostea de carte a lui Iaroslav cel Injelept, existen^a bibliotecii catedralei Sf. Sofia din Kiev gi a celei de pe lingà catedrala cu acelagi nume din Novgorod gi grafitele de pe pereti bisericii Vìdubi{k din Kiev gi ale catedralei Sf. Sofia din acelagi loc. Tot aga inscripta : M)phhi|imh4 din sec. XII —XIII de pe fundul butoiului descoperit in sàpàturile arheologice dela Novgorod, inscripta din sec. XII —XIII de pe cotul Ivanskij sau Evanskij descoperit deasemeni la Novgorod, inscripta din sec. X de pe amfora dela Gnez-dovo, la fel cea de pe piatra dela Tmutarakan, cum gi cea din anul 1133 de pe crucea Ster-Zensk. In aceiagi ordine de idei fiind fel de fel de inscrippi pe vase, cruci, icoane, podoabe
322