Necesitatea predârii în çcolile superioare a pus înaintea învâtatilor noçtri sarcina alcâtuirii unui manual de gramaticâ comparata a limbilor slave. Sarcina aceasta o are în momentul de fata S. B. Bernçtein.48
STUDIUL LIMBILOR SLAVE MERIDIONALE
    Mai întîi, ne vom opri asupra lucràrilor învâtatilor sovietici din domeniul limbii slave vechi. Dupâ cum se çtie, în secolul al XlX-lea çi la începutul seco-lului al XX-lea, Rusia a fost centrul de studii al limbii slave vechi.
    Cercetarea acestor problème a continuât çi dupâ Revolutie. In cursul ce lei de-a doua decade din sec. nostru au fost publicate multe din lucrârile academi-cianului P. A. Lavrov. De pildâ: Materiale in legatura eu apariçia celui mai vechi scris slav, apoi studiile lui N. K. Grunski, G. A. Ilinski, M. G. Dolobko çi altii. Ceva mai tîrziu, interesul fatâ de aceastâ problemâ scade çi numai în urma discutiilor din cursul anului 1950, astfel de cercetâri au fost reluate. în ultimii ani, s-au sustinut cîteva teze de candidati în çtiinÇele filologice çi una de doctorat. Pe lîngâ acestea s-au mai publicat manuale çi gramatici de veche limbâ slavâ.49
    In lucrârile învâtatilor sovietici îçi gâsesc oglindire cele mai importante problème de limbâ. Amintim o lucrare de dizertatie a lui V. V. Borodici çi o seamâ de articole consacrate aspectului verbal din vechea slavâ. Tot el s-a ocupat çi cu problema originii aspectului în vechea slavâ çi a raporturilor dintre aspecte çi timp.50
    Pe baza cercetârilor unora dintre cele mai vechi monumente slave de limbâ, V. V. Borodici stabileçte câ, în verbul vechi slav este reprezentatâ « o categorie dez-voltatâ çi nu pe deplin de gramaticalizatâ a determinârii çi nedeterminârii » çi câ pa-ralel eu aceastâ categorie au luat fiintâ relatiile aspectului verbal 51. Despre verbul în slava veche serie çi K. Boiciuk52, E. V. Ceçko.53
    O analizâ scrupuloasâ a functiilor adjectivelor de formâ scurtâ çi lungâ çi o încercare de a înterpreta într-un mod nou rolul lor în limba veche slavâ,
     48	Onepx cpaemmeAbHOÜ zpaMManiUKU camuhckux nîUKOts. npocneKm « Kratkie soobSienija », M. 1956, No. 18.
     49	Mai întîi a apârut CmapocnaewiCKUÜ hîuk de A. M .S e 1 i § c e v, 1953, vol. I —II; édifia a Il-a a lui S. Ni k i f o r o v, CmapocAaemcKUü hsuk, M., 1955; ç. a.
60 Vezi, Buòoeue omuomenun cmapocnaenucKozo z.aazoxa. Autoreferat, M., 1953 ; K eonpocy
o	(fiopMupoeauuu coeeputemozo u uecoeepiueHHozo suda e caoshhckux H3Wiax, «Voprosy jazyko-znanija», M., 1953, 6, p. 58 — 75. De asemenea, amintim çi articolul publicat ceva mai înainte : K eonpocy o 3Haumuu aopuema u UMneprfieiona e cmapocjiaenncKOM hîukc în colecçia « Sla-vjanskaja filologija », M., 1951, p. 24 — 37.
     51	V. V. B o r o d i é, K eonpocy o eudoeux omuomeHunx cmapoc/iaenHcnozo znazoAa, « Uëenye zapiski Instituta slavjanovedenija », M. 1954, t. IX, p. 50 — 138.
     02	Cf. CmapocAae’HHCbKa Moea. JJiecAoeo < ilmbîuiu tjiopMU >, Kiev, 1956.
53	Cf. K ucmopuu CAaenHCKux zAazoAbHux eudoe < ochosu ZAazoAoe demiceiiun e 3azpa<fici<oM
KodeKce > « Uienye zapiski», M., 1951, t. III, p. 328 — 344.
217