vada)18 la 15 martie 1412, vede intr-insul dovada cà la acea data Chilia s-ar fi aflat in stàpinirea Moldovei. Textul tratatului, 19 spune cà in cazul cind domnul Moldovei ar refuza sà ia parte la lupta Poloniei §i Ungariei impotriva turcilor §i nu ar da ajutor uneia din aceste douà state feudale, cind ar fi invadate de turci, atunci tara lui va fi ìmpàrtità in douà intre cele douà puteri vecine, dupà care urmeazà in text descrierea unei granite hipotetice intre Polonia ?i Ungaria, deacurmezi§ul Moldovei, de la Nord la Sud-Est. ìn acest proiect, condiponat de tràdarea Moldovei ìn favoarea turcilor, e mentionatà §i Chilia cu impreju-rimile, care ar urma sà fie cedatà lui Sigismund al Ungariei. Tratatul nu spune precis dacà ora§ul Chilia facea parte din Moldova; dealtfel este foarte posibil ca ìn caz de ràzboi al celor doi regi cu Imperiul Otoman, ei sà se fi gindit la cuprinderea acestui punct de sprijin din "farà Romineascà, de vreme ce Mircea cel Bàtrìn era la acea datà aliatul turcilor, al sultanului Musa, ridicat ìn scaun cu ajutorul lui.
    Tratatul de la Lublau are o mare ìnsemnàtate internaponalà, dar nu este, cum au crezut multi istorici, un act de in$elàciune la adresa Moldovei, ce urma sà fie ìmpàrtità, càci ìmpàrtirea era conditionatà de o hipoteticà tràdare a Moldovei. Tratatul stabilea impàcarea intre Ungaria $i Polonia, dupà o lungà peri-oadà de rivalitate §i anume o ìmpàcare datorità primejdiei turce§ti. Pentru intìia oarà Polonia apare ca participantà eventualà la ràzboiul cu turcii §i tot intìia oarà Moldova este recunoscutà intr-un tratat internaponal, de partea Ungariei, ca fiind vasala Poloniei.20 Tratatul nu este ìnsà o dovadà pentru stàpinirea, la acea datà, a Chiliei de càtre Moldova.
    Putea Alexandru cel Bun, care fusese ridicat in scaun de Mircea, sà fi cucerit Chilia de la acesta, intr-o vreme cind domnul muntean se afla in culmea puterii? Nici un izvor istorie nu vorbe§te de o asemenea cucerire, care ar fi trebuit sà lase urme in actele diplomatice ale vremii. Dealtfel 12 ani dupà tratatul de la Lublau §i §ase ani dupà moartea lui Mircea, la 1424, Chilia se afla ìncà ìn stàpinirea fàrii Romìne§ti, de vreme ce ìn cronica bizantinà a lui G. Fran-tes, sub aceastà datà, autorul vorbind de càlàtoria de ìntoarcere din apus a lui Ioan Vili Paleolog, fiul §i coregentul impàratului Bizantului, Manuel II, aratà cà acest fiu de basileos se imbarcà pe coràbiile bizantine, care-1 a§teptau la Chilia, port, care se aflà, zice cronicarul in «Valahia Mare», denumire datà de toate textele diplomatice $i narative ale vremii exclusiv Tàrii Romineijti 21.
     18	Care nu trebuie confundat cu Lublinul, marele ora§ din Polonia centrala, cum face C. C. G i u r e s c u, Istoria Rominilor, I, ed. V, p. 503.
      19	I. D u g o s z, Historia Poloniae, 1 — 2, Leipzig, 1712, col..324.
     20	Cf. 5Ì exemplarul lui Vitold al Litvaniei, care a aderat la tratat la 15 aprilie 1412 in Codex Vitoldi (Monumenta Medii Aevi Poloniae, VI), p. 13. Pentru transmisiunea textuluì tratatului fi confuziile mai multor istorici privitoare la dinsul, cf. O. Górka, Zagadnienie. Czarnomorskie politicze polskiego sredniowiecza, in Przeglad Historyczny, X, p. 377 §i urm.
     21	G. F r a n t z e s, Cronica, ed- Bonn, 1838, p. 118—119, Cf. N. I o r g a, op. cit., P- 84.
99