increzàtor, §i alta realismul critic literar ji imaginea zugràvità de el, despre societatea burghezo-capitalistà, care e in fond negativa de la inceput. in consecinfa, problema periodizàrii ràmine cel pupn deschisà.
     in afara de problema periodizàrii, nu sintem de acord cu metoda, folosità ji de manua-lele polone, de a prezenta viafa ji activitatea unor scriitori mari, ca Mickiewicz (in istoriile literare polone §i 2eromski) In douà capitole, separate prin materiale despre alfi scriitori. Chiar dacà activitatea unui scriitor e vastà ji ea se intinde pe perioade diferite, aceastà activi-tate trebuie judecatà legat, pentru a avea imaginea intreagà a arhitecturii. Nu se poate concepe expozifie de case cu corpul lor ajezat intr-un loe, iar cu acoperijul sau partea de sus mai departe, in altà asociere de elemente.
     De asemenea, realizind opera intr-o vreme, cind H. Sienkiewicz nu fusese reconsiderat cu toatà obiectivitatea, autorul il scoate aproape reaccionar, ceea ce este nejust ji ceea ce au remarcat gi recenziile polone. Alte lipsuri, ca disproporfii de tratare a scriitorilor sau incadràri nepotrivite de scriitori (ceea ce revine $i din modul de periodizare) sint mai pufin izbitoare fa{à de fundamentul §i totalitatea operii.
      Literatura polonà, càreia in limbi stràine ii adusese servici» V. Spasovici (in colaborare cu Pipin: Istorija slavjanskich literatur, 1865) $i Al.Brückner (Qeschichte der polnischen Literatur, Leipzig, 1901), a doblndit un nou excelent cunoscàtor, care a realizat o nouà istorie a ei in limbà cehà: Dèjiny polské literatury, operà de odeosebità importanza.
                                                           Ion Const. Chijimia