Pirerile exprimate in aceastà privintá sint in general juste ?i nu implica discucii. Ocu-pindu-se insi de sistemul conjugirii verbului din slava comunà (p. 40, 41), autorul trece in revista o serie de elemente noi apirute in comparale cu sistemul din indoeuropeani. Credem ci printre categoriile temporale, disparate in aceastá perioadá, ar trebui amintita ji cea a vechiului perfect indoeuropean — pàstrat in vechea greaci cu reduplicale XàXuxa — 91 transformat in latina prin alipirea vechilor terminatii la temele aoristului dispirut — dix — i K
      Capitolele IV ji V sint consacrate examinirii situatici limbii polone ìnainte de a?a numita perioadi scrisi, care incepe odati cu sec. al XlV-lea. Aceastá perioadá e impartita in doui: Prima dateazá pina la inceputul sec. al XII-lea in care, in urma transformflrilor fonetice, se fixeazS sistemul de baza al foneticii limbii polone. Ca rezultat al acestor transforman, in cadrai decli-narii substantivelor se cristalizeaza criteriul impigrii pe genuri, incepe procesul disparirei declinárii substantívale a adjectivelor, iar conjugarea ramine in forma mo$teniti din slava veche.
      In a doua perioadá, sec. XII 5Ì XIII, apar únele elemente de limbi in textele scrise latineóte ca „Bulla protekcyjna”, care prezinti o importanti deosebiti pentru stabilirea siste-mului fonetic al limbii polone. 2
      In cursul acestei perioade schimbirile survenite in fonetici se limiteazi la inchideri, contractii ?i alungiri de vocale in anumite poritii, inmuieri 51 asimiliri de consoane, fixarea accentului etc.
      in domeniul morfologici nu exista schimbári esentiale, in afari de cele privitoare la imperfect $i aorist. ,,Probabil ci la sfirfitul sec. al XlII-lea aoristul se forma numai dela verbe perfective, iar imperfectul numai dela verbe imperfective” (p. 60). Considerili! ci aceasta afirmare este de domeniul ipotezei — avind in vedere ci stabilirea unor forme existente inca in sec. al XlV-lea ca apartinind imperfectului sau aoristului constituie inci o problemi deschisi pentru lingvistica polonezi. Dacá ar fi a?a, cum presupunc autorul, problema aceasta s-ar putea rezolva relativ ufor prin determinarea aspectului formei respective. Desi disparita totali a imperfectului ?i aoristului are loc in sec. al XlV-lea tratat in cap. VI, la sfir?itul acestui capitol autorul analizeazi limpede cauzele care au dus la indepirtarea acestor douà timpuri. Trebuie insi mentionat ci rolul principal in acest proces 1-a avut categoria aspectului, cireia ii corespundeau mai bine fórmele timpului trecut compus — intrucit nu mai implicau confuzii din cauza aseminàrilor de formi ca in cazul imperfectului ?i aoristului.
      Perioadá cea mai importanti pentru cristalizarea limbii polone in forma actuali este tratati in cap. VI — perioadá care incepe odatá cu sec. al XlV-lea $i fine pini la jumitatea sec. al XVI-lea. in acest timp, datoriti aparitiei multor texte in limba poloni — intrate in circuiate — procesul dezvoltirii ?i iefirii limbii polone din fórmele vechi se accelereazi simtitor. in aceasta perioadi au loe schimbári foarte importante in sistemul gramatical al limbii ca : a — morfologie — disparitia completi a imperfectului ?i aoristului, 3 disparitia dualului, deplina cristalizare a declinàrilor impirtite pe genuri $i nu pe teme. . . b) — fonetic — stabilirea notirii diferite a celor doui vocale nazale, simplificarea diferitelor forme flexionare prin diferite procese fonetice etc.., schimbári care due la stabilirea sistemului gramatical al limbii polone. 4
      in sprijinul diferitelor afirmafii autorul aduce un bogat material lingvistic constituit din fragméntele celor mai importante texte apárate in aceastá perioadi.
     1	Dupi cum afirmà lingvistica sovietici A. JlecHHiiKaH, Bonpocbi u3yuenun podemea widoeeponeùcKUX niMKoe, Moscova — Leningrad, 1956, p. 13, in slava veche nu s-a pistrat decit o singuri formi — K'k.v-li ,— pe care o consideri ca apartinind vechiului perfect.
 2	Bulla protekcyjna — 1136 — cuprinde cca 400 de nume de persoane $i localitifi
3	Ultimile doui forme de aorist apar in anul 1401 — wynidziecha $i ukradziecha.
     4	Dupi cum se exprimi insu?i autorul in prefata lucririi, ,, ... limbi literari de mai tirziu nu va avea prea multe de schimbat in acest sistem.” (p. 8).
285