ìmprejurarile in care Moldova a cucerit Chilia de la munteni sint totufi destul de dare, numai cä istoricii care urmäresc anume hipoteze, n-au vrut sä rie seamä de spusa limpede a izvoarelor. In 1426 Dan II, domnul "farii Romi-nefti este lovit de turci fi de partizanul lor, Radu Prasnaglava, care izbuti sä se menjie scurt timp in scaun, dar in vara anului urmätor, cu ajutor unguresc, Dan II reia domnia. Indatä dupä aceastä luptä pentru tron fi pentru influenza in "Jara Romineascä, se ridicä invinuiri din partea lui Dan fi a suzeranului säu, Sigismund al Ungariei, ìmpotriva domnului Moldovei, Alexandru cel Bun, pentru sprijinirea turcilor, adicä a candidatului lor la domnie, Radu, cerin-du-se tot odatä restituirea Chiliei cucerite de moldoveni. Este evident cä domnul Moldovei se folosise de luptele pentru tron in tara vecinä, de intervenga turcilor, pentru a pune mina pe Chilia, fi aceasta este pricina invinuirilor ce i se aduc de a fi sprijinit de turci.
    Lupta in care turcii cu Radu Prasnaglava infrinseserä pe Dan II se däduse la 30 mai 1426. 22 La o datä apropiatä de aceasta, in cursul aceluiafi an, Witold mare cneaz al Litvaniei serie lui Sigismund al Ungariei cä, «Alexandru al Mol-dovei s-a aliat cu turcii».23 ìnsufi regele Vladislav Iagello al Poloniei, suzeranul Moldovei, trimite un sol la Suceava, scriind « sever» domnului moldovean, sä nu ajute pe pretendentul turcilor in ^ara Romineascä. Totufi Alexandru cel Bun dä explica^ii satisfäcätoare regelui fi fägäduiefte cä va participa la expe-ditia proiectatä ìmpotriva otomanilor.24 El dä chiar un salv conduct oftilor polone ce urmau sä treaeä prin tara lui pinä la Bräila, spre a lupta cu turcii. 26 Luptele cu aceftia in 7ara Romineascä se prelungesc cu intermitente pinä la 1429, cind se incheie pace intre Ungaria fi Turcia. Jara Romineascä este recu-noscutä vasalä a Ungariei fi Dan II ràmìne in scaun in aceasta calitate. LG Chiar in acel an, 1429, se tine un congres international, la Lu^k, in Volinia, unde se ridica reclamatia lui Dan II, sprijinit de suzeranul säu Sigismund al Ungariei, ìmpotriva lui Alexandru cel Bun, cerindu-se restituirea Chiliei, räpitä munte-nilor. Reclamala era adresatä lui Vladislav Iagello, suzeranul lui Alexandru. La congresul de la Lutk luau parte personal, Sigismund, Vladislav fi Witold, al Litvaniei; ei hotäräsc ca oraful Chilia sä fie restituii Tlrii Romìnefti de cätre moldoveni, iar Witold sä fie ales arbitru intre cei doi vasali ai Ungariei fi Polonici. 27 Dupä ìnchiderea congresului, Sigismund scria marelui maestru al cavale-rilor Teutoni cä in conformitate cu hotäririle luate la Lutk, el va trimite impreuna
     22	N. Iorga, Acte fi fragmente, III, p. 80 — 81.
      23	Codex Vitoldi, p. 713.
24	Ibidem, p. 724 §i V. Ulianifki, Mamepua/ia d.m ucmopuu eiauMHbix omnomenun
Ilojiuiu, Mo/idamu Baaaxuu, u Typuun « XIV— XVI e. Moscova, 1887, p. 29.
     26 M. Costâchescu, Doc. mold. inainte de Stefan cel Mare, II, p. 642 — 644-
     26	V. A. Ulianifki, op. cit., p. 30.
      27	Codex Vitoldi, p. 809. Pentru congresul de la Luçk, cf. I. D a b r o w s k i, Dzieje Polski fredniowiecznej, II, p. 340 $i urm.
100