\
tinind geste, a cintecului lui Tristan }i Isolda,186 al cärei motiv final, — arborii imbrä^ati ce cresc din mormintele celor doi iubiti, — apare astäzi frecvent in folclorul sud-slav; circulaba dalmatä a unor numero^i « cantatores francigena-rum » 187, angajarea la Raguza in anul 1333 a lui Nicolo de Verona,188 cunoscut autor de geste franco-italiene; reputatia raguzanä a cintecului lui Roland, care fäcuse din cavalerul francez, in sec. XV, un erou local ce ar fi salvat ora§ul de un atac sarazin §i in cinstea cäruia s-ar fi ridicat in anul 783 o statue, rolan-dov'ul ce sprijinä catargul din fata visericei patronului ora§ului, Sf. Vlah, pe care se ridicä .fi astäzi, la särbätori flamura orafului189; identificarea unor anec-dote dante§ti,190 dintre care am analizat deja pe cea mai semnificativä, in circularía epicä sirbä; rosturile operei lui Andrei Kacic Miosic 1#1, deja menciónate, in dirijarea §i imbogätirea capitalului aceleia^i epice, sint fapte care le socotim suficiente, pentru documentarea naturei cärturärefti a produselor artei guslarilor.
Pentru a ilustra cit mai categoric situaba, aruncind o luminä cit mai puternicä asupra realitätilor culturale pe care stä epica oralä sirbä, trebuie sä precizäm cä raporturile anecdotice sirbo-romanice nu sint, nici de categoría decalcului, care leagä, de pildä, cintecul rominesc al Nasului192 de traditia poética sud-slavä, realizatä suprem in balada Nuntii (arului Dw>an 193, nici de aceia á adaptärei, de tipul prelucrärii anecdotei lui Doicin bolnavul, 194 zisä in versiunea rominä de Petrea Cretul Solcanul195. Raporturile dintre gesta lui Bovo d'Antona196 §i balada Nunfii craiului Vukasin197 sint produsele prelucrärii independente a temei literare a « trädärei cavalerului (Guidone-Momcil) de cätre sotia sa (Brandoria-Vidosaval) care il dä in puterea vrä?ma§ului (Duodo-Vuka>in), iubitul ei ». Dincolo de aceastä schemä, atit anecdotic, cit §i atmosferic, cintecul sirb este independent §i propriu lumii sud-slave. Accentuindu-se rosturile active ale lui Vukasin in punerea la cale a trädärii, al cärei beneficiar feudal avea sä fie, ?i dindu-se o altä solufie epicä, pedepsirea femeii infidele §i cavalere§te trädätoare chiar de cätre beneficiarul trädärii, balada are independen^ä, nu numai anecdótica, ci §i atmosférica. In locul schematismului epic, propriu gestei franco-italiene, apar nu numai valorile tragicului femeii trädätoare $i cäldura izvoritä
186	M. M u r k o, Qeschichte des älteren sud slv. Literatur, Leipzig, 1908, p. 183.
     187	Resetarov Sbornik, Dubrovnik, 1925, p. 229 — 232.
      188	Op. cit., I. cit.
      189	« Arhiv für slavische Philologie», V, p. 468 — 9.
     190	«Romana», IV, Roma, 1940, p. 425 — 447.
     191	Razgovor ugodni narodnoga slovinskago, Venezia, 1756.
      192	G. Dem. T e o d o r e s c u, op. cit., p. 653.
      193	V u k K a r a d z i é, op. cit., II, 29.
      194	Op. cit., II, nr. 78.
     196 G. Dem. T e o d o r e s c u, op. cit., p. 577.
     196	Cartea IV, cap. 1—5, ed. Firenze-Salani, 1925, p. 266 — 71.
     197	Vuk Karadzié, op. cit., II, 25.
180