din ràsplàtirea credin^ei sorei victimel ce este luatà de nevastà de Vukasin, ci ?i bogàtia cadrului natural §i chiar valorile supranaturalului, aceste indie» marturisind cà, diccolo de forma sirbà a acestei traditii poetice, stau rosturi feudale §i literare mai vechi, probabil bulgare198.
    Nu vom inmulti pildele acestor probe menite sa indice cà asemenea procese de acceptare acoperà, alàturi de activitatea creatoare artisticà realizatà orai, §i operà de conceptie similarà creatiei càrturàrefti, ci vom aminti numai cà §i fabulatia mitului « jertfa zidirii » a primit in domeniul epic sìrb 199 o prelucrare independentà: sacriflciul fiind dat de feudalii neamului Mrnjacevic, cei care au poruncit zidirea cetàtii Skadar $i nu de me?terii zidari, este evident cà redacta sirbà, are alte rosturi anecdotice, o altà misiune ideologicà, specificà naturii sale politice. Balada are menirea sà afirme, prin Mrnjacevic §i sacritìciul lui, drepturile lumii sirbe^ti asupra cetàtii, drepturi pe care le revendicà, tot printr-o formà poeticà similarà 200, §i albanezii.
    Trecìnd aci peste documentarea dezvoltàrii paralele §i mereu in contact a celor douà filoane ale culturii jugoslave, scris §i orale, ce am aràtat in alt loc 201 cà are o paralelà in lumea spaniolà, ne vom referi din nou, pentru a verifica prin fapte contemporane, rosturile culturale ale activitàtii guslarilor, la consta-tàrile anchetelor lui Mathias Murko.
    In sec. al XVIII-lea, ditìcultàtile zicerii versului de 15—16 silabe a format neìndoelnic cel putin una din cauzele trecerii epicei sirbe de la versi' ficaia greoaie a bugarstice-lor la supleta decasilabului, pe care se putea improviza §i rosti cu mai multà u§urintà. Trecerea aceasta a impus epicei noi intreaga atmosferà poeticà ce caracteriza endecasilabul epic romanic. La fel in zilele noastre monotonia muzicalà a recitàrei epice, zicerea conventionalà §i depri-mantà a determinai ìncercàri de reformare a manierei in care este zis cintecul epic.
    Un invà^àtor, guslar de mare talent, Perunovic 202, originar din Munteneru, regiune in care am aràtat deja cà versul epic ifi impline§te §i astàzi vechile meniri sociale, servind §i ca mijloc de desfàtare artisticà §i ca jurnal al memoriei sociale, ba chiar §i ca gazetà informativà, a initiat o reformà similarà celei din sec. al XVIII'lea, tinzind sà dea audierei baladelor o nouà vivacitate §i un nou Ínteres.
     198	Farà sà impietàm asupra problemelor stilistice ale epicei sud-slave, trebuie sa atragem aten^ia asupra incàlzirii, de cele mai multe ori tragica a anecdotelor sirbe, ce o distinge atit de schematismul epic la care au fost reduse gestele in redaefia lor franco-italiana, cit si de aparì^ia cadrului naturai fi intervenga forfelor mitice §i mistice ce, carac-terizeazà epicele albanezà ?i bulgara.
     199	Vuk K a r a d z i í, op. cit., II, 26.
     200	H. H e c q u a r d, Histoire et description de la Haute Albanie ou Quegarie, Paris 1858, p. 17.
201	V u k K a r a d z i í, $i conceptul romantic « poezie populará » (in manuscris).
      202	« Revue des études slaves », XIII, p. 33.
181