Dupa cum se vede, Teterev îçi dà seama cà e posesor al unor adevâruri importante. Nu le valorificâ pentru câ nu e capabil (e un om pierdut, doar), dar çtie ce înseamnâ adevârul. Satin nu e poate atît de conçtient de valoarea « concluziilor », sale, dar pronuntà adevâruri tot atît de mârete. Sînt cunoscute doar mârturiile fâcute de Gorki însuçi, eu privire la Satin... « Monologul lui Satin despre om ca despre singurul adevâr, e palid, scria el lui K. P. Piatnitki la 15 iulie 1902. Totuçi afarâ de Satin n-avea cine sâ-1 spunâ, iar el nu-i în stare s-o faeâ mai bine, eu mai multâ strâlucire. Çi aça monologul acesta e destul de strâin în limbajul lui Satin.. . Dar n-ai ce face ! » 16.
    Mai tîrziu, explicînd ostaçilor roçii de la Kursk dece în piesa Azilul de noapte nu se aude o chemare la râscoalâ, Gorki preciza : « Chemarea aceasta poate fi auzitâ în cuvintele lui Satin în aprecierea lui asupra omului », dar adauga totodatâ : « E de la sine înteles câ nu puteam pune propaganda fâtiçâ a socialismului în gura unor oameni striviti de viatâ, incapabili de muncâ, dispuçi sâ accepte orice fel de consolare »17. Rezultâ deci câ Gorki càuta parcâ çi în cercurile cele mai nepotrivite, oameni capabili, în ciuda vietii lor personale nereuçite, sâ pronunte adevâruri mari çi mobilizatoare. Nu accepta ca ei sâ rosteascâ mai mult decît pot, dar tindea sâ creeze situatii în care tot ce pot spune — sâ fie spus.
    Asemenea oameni se gâseau atunci çi în rîndul cinicilor inteligençi çi simpatici. Nu toti pronuntà, poate, adevâruri tot atît de importante ca Teterev fi Satin, dar toti o fac, pe mâsura intelegerii lor çi în limita cOnditiilor înfâtiçate. Doar tot un « oblicitel » este çi Cuvalda. Adevâruri usturâtoare îi aruncâ în fatâ lui Iacov çi Malva (« Gustoasâ-s, dar nu pentru tine...) çi Seriojca (Nu tu, cîine, sâ înfuleci mielul, zi mersi dacá ti se aruncâ ceva oase, sâ le rozi). Iar în ceea ce-1 priveçte pe Foma Gordeev, întregul destin al vietii sale e parcâ orientât în spre scena finalâ a « demascàrii mai marilor vietii ». Schimonosin-du-se, Vlas pronuntà aprecieri juste çi subtile eu privire la « oameni mârunti çi jalnici », care se tîrâsc pe pâmînt. Iar Dronov din Viata lui Clim Samgqin, eu cîtâ pricepere îl initiazâ pe Clim în culisele çi dedesupturile luptei politice çi ideologice din Rusia de atunci. Oare de pe urma « explicatiilor » sale nu se risipeçte aureola de ideologi, cu care se împâunau atîtia afaceriçti, în fond? Gorki demascatorul (oblicitel) çi câutâtorul de adevâr parcâ se transfigureazâ în atîtea din personagiile sale, pe care, din punct de vedere caractérologie, sîntem îndreptâtiti sâ le încadrâm în categoria cinicilor.
    O altâ functie pe care o îndeplinesc « cincii simpatici » ai lui Gorki este çi aceea de a rosti aforisme. Este cunoscutâ obiectia pe care i-a fâcut-o Tolstoi lui Gorki, câ personagiile sale prea vorbesc în aforisme. Azi, în perspectiva
     16	Gorki, Opere in 30 volume. Edifia Institutului de literatura universalâ. ,,A. M. Gorki” de pe lîngâ Academia de Stiinçe a URSS, Moscova, 1950, vol. 6, p. 551. Deasemenea : M. Gorki, Opere, Bucurejti, 1953, vol. 6, p. 627.
     17	Ibidem.
90