scrisului, 12) note — cu privire la unele demente cuprinse in manuscris. Se dà apoi o listi a prescurtàrilor folosite in text — incluzind ?i pe cele bibliografice, dupà care urmeazà : Bibliografia celor mai importante manuscrise slave póstrate in colecfiile U.R.S.S. Se intra apoi in obiectul descrierii care cuprinde urmatoarele capitole: I. Mss de origine rusà (p. 13 — 74); II. Mss de origine bulgara (p. 75 — 86); III. Manuscrise moldo-valahe (p. 87 — 92), adicS slavo-romine ; IV. Mss de origine sirbà (p. 93 — 112); V. Manuscrise de origine necunoscutà (p. 113—116) — care cuprinde manuscrise ce nu s-au putut identifica ca origine din pricina proastei lor conservàri. Cap. VI $i ultimul cuprinde Mss false (p. 116) — patru la numàr. Lucrarea se ìncheie prin trei indici: onomastic (p. 119—125), geografie (p. 126—129) $i paleografie (p. 130) dupà care urmeazà 19 reproducen in fotocopie.
      intre manuscrisele rusejti se aflà celebritàp ca : de pildà Evanghelia lui Ostromir, din anul 1056—1057 (p. 15 — 16), Sbornicul lui Sviatoslav din anul 1076 (p. 16) (Ermit. 20), cronica lui Lauren(iu (Lavrientievskaja letopis) din anul 1377) (p. 17, Fn I 58), foile lui Kuprian sau de la Novgorod din sec. al XI-lea — din acest veac fiind incà zece manuscrise — cele mai multe insà in fragmente (p. 17—18). Intre manuscrisele bulgare sint ?i vestitele texte slave vechi: Evanghelia dela Zograf — Codex Zographensis (p. 77, Glag. 1), Ms Suprasl — Codex Suprasliensis — numai 16 foi (p. 77 — 78, Qn I 72), Trebnicul de la Sinai — Euchologium Sinaiticum (p. 78, Glag. 3). intre manuscrisele bulgare se aflà ji un Triod de post din sec. al XV-lea care in sec. al XVI-lea aparfinea minastirii moldovene Sucevifa (vezi p. 86, Fn I 55) dupà cum se vede din nota ce o are pe f. 118 verso. In cap Mss moldovalahe se descriu
11	manuscrise slavo-romine din care cele mai multe provin din colecfia cunoscutului coleccionar $i invàfat dela jumàtatea veacului trecut, M. P. Pogodin. Astfel cel mai vechi manuscris slavo-romin pe pergament ce se aflà in Biblioteca Saltykov-Scedrin este psaltirea minà-stirii Putna ce in anul 1470 s-a scris din poruñea lui ijtefan cel Mare de càtre monahul Cassian (p. 89, Pogod. 4) — cunoscut §i prin grafierea unui Mineu pe luna noiembrie in anul 1467 (vezi Emil Turdeanu, Manuscrisele slave din timpul lui §tefan cel Mare, in « Cercetàri Literare » V, Bucurejti 1943, p. 113). E apoi o psaltire din secolul al XV-lea care in anul 1616 este dàruità de mitropolitul Anastasie Crimcovici — ctitoriei sale, minàstirei Dragomirna (p. 90, Pogod. 5), un slujebnic — liturghier — din sec. al XV —XVI-lea (p. 90 — 91, Pogod. 38;, un tipie bisericesc scris in anul 1622 din poruñea mitropolitului Anastasie Crimcovici pentru minàstirea Dragomirna (p. 91, Pogod. 35), o evanghelie scrisà in anul 1535 — la E. E. Granstrem 1534 — din poruñea lui Toma logofàt spre a fi dàruità de acesta minastirii Dobrovaf (p. 91, Pogod. 22) — din care se dà un facsímil in plan?a 18 dela sfirjit ji in final o evanghelie din sec. al XVI-lea care are insemnàri false din anul 1264 (p. 92, Pogod. 23). intre manuscrisele slavo-romine se mai aflà provenind din diferite colec^ii o evanghelie scrisà in anul 1470, decembrie 21, indictionul 4, crugul soarelui 7, temelia 9, din poruñea clucerului Furcà de càtre popa Dobromir in timpul domniei lui Radu cel Frumos (p. 89 — 90, OLDP F. 136). La fel un triod din sec. al XV-lea ce a apar{inut minàstirii Sucevi^a (p. 90, Fn I 59). Tot a$a un liturghier care in anul 1532 s-a scris de càtre « demesticul » Varlaam in minàstirea Zograf din poruñea mitropolitului moldovean Teofan, ca danie a acestuia pentru minàstirea in care s-a scris (p. 91, Solov. 1124/1015). La fel sint apoi $i douà liturghiere din veacul al XVI-lea din care ultimul s-a scris de un Jerdan (p. 92, On I 8 ?i On I 9).
      Foarte bunà este clasificarea §i descrierea manuscriselor dupà locul lor de origine. ¡?i din acest punct de vedere (inem sà subliniem cà E. E. Granstrem este primul cercetàtor slav care in descrierea mss slave acordà un capitol special mss slavo-romine. Dar nu ne impàcàm cu faptul cà autorul trece cele trei texte slave vechi specificate in rindul mss bulgare, doar mai to(i invà-ta(ii sovietici sint pentru termenul de slav vechi si nu bulgar vechi aja dar §i texte slave vechi. Metodologia adoptatà de E. E. Granstrem in descrierea mss este atit de prefuità incit aceasta ?i-o insulte pe deplin L. V. Cerepnin in cartea sa PyccK&H iiaacorpa^iHH (vezi recenzia acestei lucràri in volumul de fa^S al revistei). Lucrarea cuprinde insà $i unele scàpàri.
287