de origine neslavâ, trecute in lucràri anterioare in mod greçit, dupà pàrerea autorului, intre ìmprumuturile slave (circa 430; p. 790 — 978). 2
     în afarà de împàrçirea cuvintelor pe pian etimologie, autorul mai distinge in cadruJ fiecàrei grupe trei categorii de cuvinte : a) cuvinte fàcind parte din limba literarà comuna maghiarà, b) cuvinte dialectale, inregistrate în dicçionare, glosare çi, parçial, in monografii dialectologice, c) cuvinte invechite, atestate in textele vechi ale limbii maghiare. Distingerea lor e uçuratà de expresia graficâ a t^xtului: a) cursiv, b) drept çi c) drept, însoçit de semnul -K O astfel de raportare la limba literarà permite cercetàtorilor çi cititorilor sà distingà uçor ce este viu çi común in limba maghiarà din fondul slav, de ceea ce e invechit sau limitât teritorial.
      Acad. Kniezsa István imbinà in dicçionarul sàu partea etimologicà cu cea istoricà. Prima parte a fiecàrui artieoi e consacratà istoriei cuvìntului in limba maghiarà, indicìndu-se datele primelor atestàri çi ale variantelor cuvìntului, precum çi izvoarele din care a fost extras mate* rialul (monumentele vechi de limbà, principalele dicçionare). A doua parte a articolului cuprinde sensurile cuvìntului maghiar (date in maghiarà, latinà çi germanà, ceea ce permite consultarea cu uçurinçà çi de cei care nu cunosc limba maghiarà).
      în aliniatul al treilea, se dau echivalentele slave, in primul rìnd, acela care stau la baza cuvìntului maghiar. Dat fiindcà cele mai multe împrumuturi s-au fàcut, ca çi in limba romìnà, din dialectele slave de sud, prima formà citatà este, de cele mai multe ori, cea veche slavà, dupà care urmeazà cea din slava bisericeascà (redacçiile de dupà secolul al XI-lea), bul-gàreascà, sìrbo-croatà, slovena, apoi cele slave de apus çi de ràsàrit. Autorul s-a bazat aici pe cele mai cunoscute dicçionare istorice çi explicative ale limbilor slave. Urmeazà discuoia etimologicà, cu trimiterea la lucràrile de bazà din acest domeniu.
      Aliniatul al patru-lea reprezintà contribuçia originalà a autorului, care discutà variantele etimologiilor çi-çi fixeazà punctul sàu de vedere asupra originii cuvìntului respectiv. în sfîrçit, in aliniatul al cincilea se dau cele mai importante indicaci bibliografice privitoare la cuvìntul maghiar.
      în grupa a doua de cuvinte (de origine ìndoielnicà), articolele se deosebesc ìntr-o oarecare màsurà de cele din prima categorie. Demn de remarcat este efortul pe care-1 face autorul de a làmuri drumul, adesea greu de descifrat, al cuvìntului respectiv pìnà la limba maghiarà. Unele rezultate ale investigaçiilor sale pot fi folosite cu succès in însàçi lexicología istoricà a limbilor slave.
      în ceea ce priveçte cea de a treia grupà (cuvintele neslave), autorul a considérât necesar nu numai excluderea din listele de împrumuturi slave a ceea ce nu provine din limbile slave, ci çi argumentarea acestei operagli. Gàsim aici, de pildà, cuvinte intrate in limba maghiarà din limba romìnà (boier, joardà), care provin din limbile slave (sau au intrat in limba romìnà prin filierà slavà).
      De altfel, autorul a folosit, pe cìt i-a fost cu putinÇà, materialul lexical romînesc çi în celelalte grupe de cuvinte, citìnd cuvintele romîneçti ìmprumutate din limbile slave la sfìr-çitul aliniatului al Ill-lea sau al IV-lea. Izvorul sàu 1-a constituit, în aceastà privinçà, dicçio-narul lui Tiktin. Mai rar sìnt citate ìmprumuturile slave în albanezà, neogreacà, etc.
     Editatà in condifii grafice optime, lucrarea acad. Kniezsa cuprinde, pe lîngà pârçile aràtate, o introducere, o bogatà lista a izvoarelor (cu prescurtàrile folosite), iar la sfîrçit un indice al tuturor cuvintelor discútate, precum çi douà rezumate ìn limbile rusà çi germanà.
      Dacà autorul n-a avut posibilitatea sà foloseascà materialul romînesc, in màsura in care aceasta era necesar (din indice se poate vedea uçor cà numàrul cuvintelor romîneçti nu e prea mare), iar uneori sà-1 discute cu toatà siguranfa, in schimb, cercetàtorii elementelor slave in limba romìnà capàtà prin aceastà lucrare un ajutor nepreçuit. Iatà numai cìteva
2	Indicabile numerice sìnt luate din articolul lui P. Kiràly, amintit ìn nota precedentà.
301