Adunind la un loe studii ?i articole cu confinut variat, culegerea publicatá de Institutul Romino-Sovietic aratá implicit multiplele planuri pe care s-au manifestat puternicile ?i perma-nentele noastre legáturi cu Rusia de-a lungul veacurilor. Culegerea prezentatá este o serioasS ?i utilá contribuye la cunoajterea acestor relafii.
     Ajteptám ca Institutul Romino-Sovietic sa continué publicarea unor asemenea lucrári, pentru cunoajterea cit mai adincá a relafiilor romino-ruse.
                                                                        C. Velichi
     ION CONST. CHIJIMIA, O rumuñskiej literaturze ludowej. (Despre literatura populará rominá), in ,,Polska sztuka ludowa”, XI (1957), p. 53 ji urm.
     Prima parte a articolului se ocupá cu dezvoltarea cercetárilor folclorice din literatura rominá.
     DupS ce face o prezentare a celor mai vechi urme de folclor in trecut, autorul trece in revistà scolile de cercetare folclorica, atrágind atenfia asupra activitáfii desfájurate de V. Alecsandri ?i B. P. Hasdeu. Acesta din urm ¿i ridica problema cercetárii $tiin{ifice a intre ■ gului domeniu folcloric, pe cind $coala lui Ovid Densujianu pune accentui in special pe cercetàrile de tip dialectologic.
      ín continuare, autorul arata cà, in stadiul actual al cercetárilor, cultura poporului in totalitatea ei nu mai poate fi studiatà de càtre un singur specialist. Diferitele sectoare de manifestare folclorica au legáturi cu sectoarele respective ale culturii superioare : literatura populará are legatura cu literatura cultá, arta populará cu arta culta etc. De aici s-a ajuns la necesitatea diviziunii muncii de cercetare pe ramuri de specialitate.
      ìn conditile regimului nostru de astázi, studiul literaturii populare intrà in preocupadle Institutului de Istorie literarà §i Folclor, arta populará este cercetatá de catre Institutul de Istoria Artei, muzica populará constituie preocuparea de cápeteme a Institutului de Folclor (muzical).
      Seccia cercetárilor juridice de pe linga Institutul de Filozofie cerceteazá vechile obiceiuri populare, iar limba poporului este unul din obiectivele studiilor intreprinse de càtre Insti-tutul de lingvisticá.
      ìn planul de activitate al secfiei de folclor de la Institutul de Istorie literarà s-au fixat urmatoarele obiective : lámurirea raportului dintre literatura populará §i literatura culta, cercetári amánun{ite asupra activitàfii vechilor folcloristi §i asupra concep^iilor lor folclorice, descoperirea valorilor artistice ale crea^iilor literare populare, cunoa§terea literaturii populare, a istoriei §i concep^iilor folclorice ale altor popoare §i in primul rind, a celor vecine. Unele rezultate ale acestor cercetári au fost publícate in revista Institutului : Studii $i cercetári de istorie literarà $i folcloi'.
      íntr-o fazà de pregàtire inaintatá este Istoria folcloristicii rominefti §i de asemenea o lucrare despre Literatura populará fi folcloristica polond.
     Din Antologia literaturii populare au apárut pina acum primele douá volume: Cintecele (648 p.) §i Basirtele (512 p.) urmind sa aparà in continuare: Povefti, legende, snoave (III), Dramaturgia populara (IV), Paremiologia (V) §i Folclorul copiilor (VI).
     Este prevázutá de asemenea apari^ia unui Manual de folclor.
      ín partea a doua a lucràrii sale, I. Const. Chi{imia se ocupa de frumuse^ea literaturii noastre populare sub diferitele ei forme : doine, bocete, cintece, balade, basme, proverbe. Exemplificàrile in traducere proprie sau a unor poe{i poloni, reu§esc sà redea in cea mai mare parte frumuse^ea originalului.
296