de mai multe ori in actele de cancelarie din aceastä epoca çi nu avem intenda sà le mençionâm pe toate çi nici sà facem alta apropiere de patronimicul Qräjdana.
    N. Dragami, ocupindu-se de „Codicele pribeagului Gh. Çretan” admitea cä „Qräjdean din tìrgul Bìrladului, despre care a fost vorba mai sus, ,,e mai curìnd nume propriu decìt paleoslovenicul „ rpd/Kr\JHHHk”, „civis”, — deçi nici acesta n-ar putea fi exclus”. (Cf. op. cit., p. 188, nota 3). Nu sînt de acord eu aceastä ipotezâ. Dacà avem în limba nume ca „mirean”, „rîmlean”, al cäror sufix -ean reproduce v. bulg. -ëninü çi -janinü = ënü ; janü + inü : rimljanin, izrailitin 63, pe Qräjdean nu-1 avem nicâieri atestat eu sensul de cetafean.
    Academicianul E. Petrovici afirmä cä grupul zd din toponimicele amintite mai sus reproduce grupul dj çi sînt deci de Originä slavä meridionalä, de tip räsäritean 84.
    Existera în bulgarä a numelui Qruzdana, înregistrat de Miklosich, confirmä aceastä provenienza 85. Pe de altä parte, la baza acestui nume stä vechea formä slavä rpTiA'*»—grüdü + sufixul, -jan'b^jaHa, cu sensul de superbus66. Probabil cä adjectivul acesta a continuât sâ-çi pästreze acceptiunea çi dupä ce a devenit nume propriu. Numai aça se explicä de ce a fost folosit aproape exclusiv de clasa boiereaseä. Aça trebuie sä fi fost çi la ìnceput, la slavii meridionali de räsärit. De acolo, a fost foarte uçor sä pätrundä in färile noastre in cursul sec. al XVl-lea, pe calea legäturilor freevente dintre clasele stâpînitoare dela nordul çi sudul Dunärii.
    Concluzii. 1. Frecventa restrînsâ a acestui nume în onomastica çi toponimia romîneascà — çi mai aies circulaçia lui înlâuntrui clasei boiereçti — ne îndreptâçeçte sä credem cä el n-a pâtruns în popor. Moda çi imitala, care joaeä un roi atît de puternic în vremea noastrâ, erau mai putin operante în trecut. Spiritul conservativ al poporului, ca çi antagonismul social dintre clasa boiereaseä çi {äränime au fâcut ca o serie de nume proprii sä nu pätrundä în onomastica popularä. Din motive sociale, fiica iobagului nu se putea numi Qräjdana, Bogdana, Dragodana, Rädana s.a., fiindcä aceste erau rezervate boierimii87. Multe dintre eie au dispärut odatä cu desträmarea clasei boiereçti çi cu apariçia burghezieî înavu^ite, care çi-a îmbogâçit registrul stärii civile cu nume culese din tiparele protipendadei fanariote çi din lectura romanelor franceze.
      63 O. Densusianu, Histoire..., I, p. 251.
84 Cf. CjiaeHHO-öOAzapcKaa monoHUMUKa na mepumopuü PHP‘ „Romanoslavica" 1958, Ip. 12.
     66	F r. Miklosich, Die Bildung der slaviscKen Personennamen in « Denkschriften der kaiserlichen Akad. der Wissenschaften », Viena, 1860, Bd. X, p. 266 — 267.
      86	Idem, Lexicon paleoslovenico-graeco-latinum, p. 145.
      87	Printre boieroaicele menzionate ìntr-un vechi pomelnic al Mitropoliei din Bucureçti se aflä ÿi astfei de nume : Qräjdana, Drägana, Dumitrana, Bogdana, Chiriana, etc. (Vezi, J. V e n e 1 i n, Bjiaxo-öomapcKiH uau daKOC/iaemcKH ipaMomu. St. P. 1840., p 343 ?i « Archiva ¡storica », I. (1864), 12, p. 89). Eie au urmat acela; procès de râspîndire, in onomastica çi toponimia noastrâ, ca çi Qräjdana.
29