de la Kraguevac. Forma primarà a acestei balade, utilizìnd cli$eul poetic ritmat, clasic epicei sirbe$ti, perechea de corbi ce prevestesc prin simpla lor aparitie nenorocire, s-a inchegat firesc §i spontan. Pàsàrile vesteau lupta de la Mac va, locul unde càzuse eroul, prevesteau rezistenta sirbà la Sabac, dar, adàugau ca viteazul ce se distinsese ?i fusese decorat nu-§i va mai vedea casa. Peste citeva zile, ìi era dat lui Qeseman sa audà din nou cintecul, versiunea initialà, cu aproape o suta de versuri, forma acum numai primul episod. Pe baza unei descrieri realiste, dar tipice, a luptei, se punea acum in evidentà, pe bazà de informaci autentice dobindite dela prielenii familiei, personalitatea eroului ?i imprejuràrile càderii sale in bàtàlie.
    Acestei spontaneità^ i se datereste nu numai continua vivacitate a artei epice sirbe§ti, ci §i rostul cultural, pe care 1-a avut aceasta in sud estui §i chiar estui Europei.
     La 1415, guslarii i§i exercitau arta, dupa cum am notat deja, in Polonia, la curvile regale, cìntind, a§a cum cìntau §i in veacul urmàtor in Ucraina, atit in limba lor, cit §i in cea locala, fìe vitejiile sirbe§ti, fie eroi locali, cintece pe care evident le improvizau, utilizind ca §i in zilele noastre, valorile stilistice §i tehnice clasice ale epicei lor nazionale.
     Mathias Murko166 a constatat cà guslarii i?i exercità arta, in regiunile linguistic eterogene, nu numai in graiul lor national, ci §i in limbile popoarelor conlocui-toare. In Macedonia cintàretii publici i§i zie baladele nu numai sìrbe^te ori bulgàre?te, ci §i in limba albanezà §i chiar turca, obi§nuità la guslarii bosnieci. Q. Qiuglea §i Q. Vilsan167, anchetind folclorul romin din Krajna timoceana, au constatat bilinguintatea slavo-romina a unora din informatorii sài, fapt ce reprezintà numai un alt aspect teritorial al aceluia$i fenomen cultural.
     Aria teritorialà a inspiratici celor mai vechi cintece sirbe^ti inregistrate, bugarStice-le conservate in opere culte, —
1556 P. Hektorovic:	Radosav dela Severin,168 Dunàrea romìnà,
1556 P. Hektorovic.-	Marko Kraljevic,169	Macedonia,
1556 P. Hektorovié:	l'ami Sisman,170	Bulgaria,
1613 G. Barakovic :	Marna Margareta,171	lumea greaca,
1663 Petar Zrini:	Mihai Svilojevic,172	Dunàrea maghiarà;—
ca §i comunitatea anecdoticà contemporanà ce caracterizeazà epicele sirbà, bulgara, romìnà, albanezà §i are numeroase contingente §i cu fondul epic grecesc, au fost $i sint produsele acestei actìvitàti specifice a cintàretilor sud-slavi.
     1,6 « Revue des études slaves », XIII, 1933, p. 29.
     187	Dela rominii din Serbia, Bue., 1913, p. 167.
     188	V. B o g i S i é, op. cit., nr. 49.
     168	Op. cit., nr. 3-7.
     170	Rad. voi. 153, p. 216.
     171	V. B o g i § i é, op. cit., nr. 84.
     172	Op. cit., nr. 46.
178