in domnie cu ajutorul cumnatului sàu, Ioan de Hunedoara ?i domne$te pina in ianuarie 1449. 40 Cedarea Chiliei avu loc inainte de 22 august 1448, cìnd, in omagiul prestat de Petru voievod regelui Poloniei se face aluzie, cum vom vedea imediat, la cedarea Chiliei. Pentru a putea intelege cedarea ora?ului intr-un cadru de interdependen^à a faptelor politice, trebuie s-o punem in legatura cu pregàtirea expeditiei lui Ioan de Hunedoara impotriva turcilor la inceputul verii anului 1448, expeditie care s-a terminai, precum se §tie, cu dezastrul de la Cossovo, din 17—19 octombrie acel an.
    In iulie 1448 Cazimir scria lui Ioan de Hunedoara, afirmindu-?i calitatea de suzeran al Moldovei §i declarìnd cà va pune rinduialà in rivalitatea pentru tronul acestei tari. 41 La 1 august acclami an Ioan de Hunedoara, aflind cà regele Poloniei Cazimir se apropie cu oastea sa de granitele Moldovei, ìi serie din Media?, rugindu-1 ca sa nu turbure domnia lui Petru inainte ca el, Ioan de Hunedoara, sa se fi. intors din expeditia impotriva turcilor, fiind gata de piccare. 42 Agresiunea Poloniei impotriva vasului guverrxatorului ar fi insemnat
o	loviturà in spate data luptei duse impotriva cre§tinitatìi ìntregi.
    Ni se pare evident cà in legàturà cu aceste tratàri diplomatice, care aveau de scop acoperirea dinspre ràsàrit §i Sud-Est a Transilvaniei §i Ungarici in timpul expeditiei lui Ioan de Hunedoara in Serbia, este de pus $i cedarea Chiliei. Sosirea garnizoanei lui Ioan de Hunedoara ia cetatea de la Dunàre avea de scop sà ìmpiedice o diversiune a o§tilor turce§ti prin Dobrogea impotriva Moldovei, era destinatà sà apere Moldova, in timpul lipsei guvernatorului, de un atac turcesc, a§a cum spune cronica. A§a dar credem cà cedarea a avut loc in timpul pregàtirii expeditiei de la Cossovo, in iunie-iulie 1448.
     Care a fost insà reaefia regelui Cazimir §i a cirmuirii Poloniei tata de cedarea cetàtii de la Dunàre ? Aceastà schimbare de stàpinire insemna, nu numai o garanzie cà Moldova va ramine in sfera de influenti a guvernatorului, dar §i o tàiere a drumului comercial al Poloniei la Dunàre, care incepuse sà se infiripeze.
    Petru II fatà de atitudinea hotàrità a regelui, care nu voia sà recunoascà faptul implinit §i sosise cu oaste nu departe de granicele Moldovei, neputind nàdàjdui in ajutorul guvernatorului, care pornise spre locurile ìndepàrtate ale Serbiei, este nevoit sà se inchine regelui Poloniei, aprobind actul omagial de la Hotin, la 22 august 1448. De fapt tratàrile diplomatice intre Polonia $i Moldova la Hotin s-au cristalizat in mai multe acte sau instrumente diplomatice. La 20 august regele Poloniei declarà din Camenita cà ia sub protectia sa Moldova §i pe domnul ei Petru, fàgàduind sà-1 apere impotriva oricàrui du$man 43 apoi
     40	M. Costachescu, op. cit., II, p. 294 — 298, N. Grigoraj, Din istoria diplomatici moldovenefti (1432— 1457), Iaji, 1948, p. 129—151.
     41	Monumenta Medii A evi Poloniae, XIV-3, p. 33 — 34-
     42	Ibidem, II —2, p. 40 — 41.
    43	Al. Jablonowski, Sprawy woloskie za Jagiellonów, in « Zródla Dziejowe », X, p. 27. Lipse§te in colecfia citata a lui M. Costachescu.
104