Qingav’ (om) care vorbe§te greu §i impiedecat; sin. bilbiit, peltic’ cores-punde v. sl. r^r'KHHK'K’ schwer redend’ 31, bg. muue’ gingav’, sloven gognjav ’näselnd’, rus. eyzumbiü, zymnebiü.' gingav’32. In ceea ce prive§te forma, observäm cä adjectivul rominesc prezintä alt sufix decit v. sl .§i bulg.—iv, §i anume —• av (ca sloven. §i una din variantele ruse§ti); grupul consonantic gn s-a redus la g din cauza vecinätätii lui gin (* gingnav > gingav).
2.	lnsufiri fizice ale animalelor domnestice.
     Aceastä grupä de adjective e deosebit de interesantä prin faptul cä sint legate direct de viatä agricolä, täräneascä, adäugindu-se bogatei terminologii de acest fei, provenite din dialectele sud-slave räsäritene. Numärul lor nu e prea mare, dar eie sint larg folosite in limba popularä.
    Plävan’ (despre boi ?i vaci) cu pärul alb-cenu§iu sau alb-gälbui; (subst.) nume de bou; bou’; plävai’ (despre animale) cu pärul sau lina de culoare alb-cenu§iu sau alb-gälbui’ (§i: poamä plävaie — strugure cu bobi^a rotundä §i de culoare albä); plävif ’1) (despre animale) alb-gälbui; 2) (despre pärul omului, p. ext. despre oameni) blond’; pläviu’ (despre persoane) blond’. Dupä cum se vede, adjectivul are mai multe Variante cu diverse sufixe romine$ti. Coresponden-tele lui (färä sufix) sint: v. sl. haakV weisslich, gelb’, 33 bg. n.aae’ (reg. inv.) 6ejic»K'bJiT, chbochh’ 34, s.-er. plav' 1) blau, flacus; 2) blond’ 35 etc.
     Pag‘ (despre cai, mai rar despre alte animale) care are pete (de obicei albe) pe cap sau pe trup; tärcat’ corespunde subst. bg. neza ’ pistruiat’,' adj. nezae ‘pistruiat’36, s.-er. pjega’ id. bg.’, pjegav, pjegast’ fleckig, sommerfleckig’ rus. nezuü ’pag (despre cai)’ 37.
    Dupä cum se vede, limbile slave de sud nu pästreazä un adjectiv simplu, färä sufix, din tema peg - . In schimb, limba rusä pästreazä un astfei de adjectiv, ceeä ce ne permite sä explicäm foarte u§or cuvintul rominesc dintr-un sud-slav *£>ega, pronuntat p’äg (ca in dialectele bulgare), care a dat ulterior pag (influenta labialei asupra reflexului lui e; cf. nevesta > neveastä > nevastä, s'bveti.> *sfeat > sfat).
     Qriv’ (despre animale mai ales despre ciini §i päsäri) pätat cu alb §i negru, pestrit’, arom. griv’ idem’38 corespunde bg. epus’ (dial., mai ales despre animale, päsäri) cenu§iu’ 39; cf. s.-er. grivo' canis collo albo’, grivast (de ex. ciine)1 cu gitul
    31	Sadnik — Aitzet., Hwb. 30; Berneker, SEW, I, 341.
     32	Cf. Vasmer, REW, I, 317; Dal, TonKoeuü c/ioeapt (1955), I, 405.
    33	Hwb, 86. Cf. Vasmer, II, 395 : no/ioeuü.
    34	Mladenov, EmuMOAOttmecKU u npaeonucen pemiux, 425 — 6.
    36 Ivekovi c-B r o z, Rjeenik, II, 44.
   36	Mladenov, Em. 416.
    37	Vezi etimologia la Vasmer, REW, II, 329.
    38	Dalametra, Dicfionar macedo-romin, 107.
     39	A n d r e i c i n 5. a., BTP, 103.
66