Spre deosebire de A. Meillet, lingvi§tii incepìnd cu G. Ulianov, Potebnia, etc. au constatai cä imperfectul se formeazä $i dela verbele perfective cum gäsim frecvent in Codex suprasliensis. Acest imperfect cu caracter iterativ are caracter mai expresiv decit imperfectul verbelor imperfective.28 In slava dela noi, imperfectele se folosesc §i in propozi^ii principale cum era in limba rusä. In limba bulgara, imperfectele se folosesc numai in propozitii secundare. Imperfectul e folosit uneori independent : HiKcr^a >Kf © e é A « k a w { n©A Tpo\'nY(iW MpTKHjf mak'k 29 = Uneori prinzia sub trupurile oamenilor mor^i (Pov. Tepe?).
    De cele mai multe ori imperfectul este folosit in trei tipuri: pereche cu alt imperfect, in serie cu alte imperfecte ?i tipul limita. Ju. Maslov 30 a arätat cä toate aceste tipuri sint frecvente nu numai in paleoslava, dar §i in toate limbile slave vechi inclusiv deci slava dela noi.
     1.	Acfiunile iterative ale tipului pereche se condi^ioneaza intre eie de ex.: in Cod. Vor. n p h 3 ki k a a y m ra h ti o y c a ki hi a a iu t uy = Chemau pe domnul $i acesta-i auzea. Sau: celui ränit din fa{ä voevodul ii dädea cinste mare §i-l fäcea viteaz : MtCTK kmT» ii <> a a k a iu f h khtascm sro c y m h h m iu t : (Pov. Tepe?).
    2.	In tipul serie — fiecare imperfect exprimä o acuirne, care se sävir§e?te inainte de a incepe actiunea expimatä de imperfectul, care urmeazä : De ex. : la anumi^i soli Dracul le fäcea o {eapä inaltà, apoi ii punea in ea $i la urmä scria imparatului lor. Toate imperfectele de aci sint in slava formate dela verbele perfective §i au caracter iterativ: TaKO uoicaHcapic o\'MHH/ftiuf koak khcok-k h uà utro KcaJKAaiui h roco\*Aapw tro té pmu omucoiiaiiif.
    Sau din Ps. slavo-rom. Ps. 34 v. 13. = a3’h jké KHfi’AJ ohh CTìJwayS a\h c'KaaMaycM ko KptTHiys i CAUip-fey-h iioctoavk a^ujS iwoio = E eu cind ei dodeiia-mi, irwe$tia-me in sac §i pleca cu giuratul sufletului meu.
    Sau intr-un Octoih din sec. XV-a pästrat la Acad. R.P.R. Nr. 40 fila 152 (IrAa K-fe wiih uomuié caA\ h ywKAaatm KaA\ yoTAiue Ki^rAa >ki cTap-fceiuu h K K3Ai>KflUH po^-b CKOH HHK TM 11013IIIiTK.
     = « Cind erai tinär te ridicai singur $i umblai pe unde voiai cind vei mai imbà-trini iji-ti vei intinde miinile altul te va ridica». Actiunile alteori se pot petrece §i simultan — sau se alterneazä cu actiunile verbelor imperfective. Folosirea in serie a imperfectelor e larg räspinditä la scriitorii nostri. (Comp. T. Vianu, Arta prozatorilòr romini, 1941 §i «Problemele metaforei...» 1957 —: Folosirea stilistica a imperfectului).
      28	Totusi dupà ultimele cercetàri, intre aorist $i imperfect nu e numai un raport de aspect ; de aceea ambele timpuri se indínese si la imperfective §i la perfective. (A. Dostàl, op. cit., p. 599 ?i mai ales in studiul despre aorist: Casopis Ceskej Philologie III, p. 65, u.
      28	oeìaokjuk de la obìa»gjth, care inclina spre ¡aspectul perfectiv in paleoslava. < okìa'w = prinz.
      80	J u. Maslov, op. cit., p. 21 u.
  4	— c. 420
 49