Jankula voivod143 ori Brankovic Zmai Ognjen 144, — ori cele ale comandan^ilor de cete uskoce, — Stojan Jankovic 145 sau Ivo Senjanin 5, — de viata taberelor lor 146.
     De aci pina la sesizarea naturei reale a altor forme epice, — de pildà baladele JaksiC'ilor 147, dincolo de care stau §i fórmele originare ale poeticei Mrnjacevic-ilor, nu este decìt un singur pas, pas pe care-1 indica guslarii lui haiduc Velcu, $i anume cintàretii de curte, atesta^i in lumea sirbà ìncà din vremile lui Stefan Provenéanin148 (1196—1228).
    Rostul acestora nu trebuie neglijat atunci cìnd se considera genetica §i structura epicei sìrbe. Istoria tradirei poetice Uros sì Mrnjacevic-ii149, pe care o evocàm aci numai in concluziile sale, documenteaza deplin rostul politic activ al acelor guslari de curte. Diferitele forme poetice ìnregistrate ale acestei traditi poetice indica trecerea fondului sàu fabulativ, mo§tenirea lui Stefan Dusan, cind in serviciul neamului Mrnjacevic,—regele VukaSin §i fiul sàu Marko Kraljevic, — cind in acela al familiei Hrbljanovic, craiul Lazàr $i Stefan Lazarevic. Cercetarea istoricà a materialelor resusciteazà fazele unei polemici politice intre cele douà neamuri, pentru a càrei realizare s-a utilizat cintecul epic ca mijloc literar §i propangandistic specific vremurilor. Diferitele forme poetice au trecut pe rind cind in serviciul unuia din neamuri, cìnd a celuilalt, implinind deci o functiune politicà ce este $i astàzi proprie in Muntenegru de pildà, epicei sirbe§ti.
    Valorile politice, evidente in fórmele poeticei lui Jancu de Hunedoara 150, in fórmele ei conservate ìntre bugarstice, ce conservà stadiul acestei poetici din sec. XVII-lea, §i in special oglindirea in versuri a rivalitàtii dintre Jancu §i magnati, precum §i cìntecele menite sà disculpe pe erou de evenimentele, care au produs moartea regelui Vladislav Jagello §i apoi aceia a lui Sekula, confirmà $i ele rosturile politice active ale vechei poetici feudale sìrbe§ti.
    Revenind la guslari, mentionàm cà datele suplimentare ce vom cita nu au rostul de a ìmbogàti documentarea istoricà deja prezentatà, ci de a prepara bazele informative necesare punerii in evìdentà a altor aspecte ale artei §i profesiunii lor.
    Reamintind cintàretii de la curtile nemanide151, evocàm pe cei ce serveau in secolul nostru pe beii mahomedani locali152, al càror rost profesionist, dirijat de viata §i interesele patronilor, nu poate fi contestai. Reamintind pe cei du.?i de marea emigratie a secolului al XV-lea pìnà la curvile poloneze ale lui Vladislav
      143	V. B o g i S i d, op. cit., 17 — 23, 25, etc.
     144	Op. cit., 12-16.
     145	Vuk Karadzid, op. cit., Ili, 20 — 21.
      144 Op. cit., 25 — 6.
147	V. B o g i s i d, op. cit., 41, 45, Vuk Karadzid, op. cit., II, 95 — 100.
      148	C. J i r e à e k, Istorija srba, Beograd, 1925, IV, 66.
      149	Lucrarea noastra in mss. Epica lui Marko Kraljevic!, § 5.
     150	Ibidem, Jankula vlafka voivod» §. 3.
      151	C. ] i r e 6 e k, op. cit., IV, p. 66.
      162	M. M u r k o, op. cit., IV, p. 11.
175