bulgar. Studiul ifi sporefte valoarea fi prin faptul, cà autorul sublimala atitudinea puteiilor stràine, a cercurilor progresiste sau reacponare fi a diferitelor personalitàp politice, fata de rascoala fi de sàlbatica represiune ce i-a urmat. Capitolul urmator e legai de ràscoala din aprilie fi tratea za « Situala internaponala In ajunul ràzboiului pentru independents ». Ultimul capitol se referà la cea mai nouà perioadà a istoriei celor douà popoare. Sub titlul Qheorghi Dimitrov fi Rominia, autorul publicà patru articole fi anume: Qheorghi Dimitrov fi vechea mifcare muncitoreascd din Rominia, in care se arata activitatea marelui luptàtor bulgar la Congresul al II-lea al P.S.D. din Rominia, din vara anului 1912 la Bucurefti, Arestarea lui Qh. Dimitrov la Constanfa in 1920, Procesul incendierii Reichstagului fi se incheie cu articolul Diipà 23 August fi 9 septernbrie. Relapile romino-bulgare, legate de activitatea lui Gh. Dimitrov, sint redate intr-o forma vie, autorul participind in mod activ la desfà-fu rarea lor. Volumul se termina cu trei anexe documentare, la ultimul capitol. Defi cu conpnut variat, cele fase capitole ale càrpi formeazà totufi un tot unitar, documentai, fi prezentat intr-o forma atràgàtoare, care refine mereu atenpa fi interesul cititorului, chiar dacà acesta nu are preocupàri directe in acest domeniu. Celor inipap in aceste probleme cartea de fafà le pune la dispozipe un bogat material ftiinpfic, metodic prelucrat fi frumos prezentat. Prepoasà este fi prefata càrpi in care se gàsesc datele bibliografice ale numeroaselor studii, cercetàri fi articole ale academicianului Constantinescu-Iafi, risipite in brofuri fi periodi ce romìnefti sau bulgàrefti. Consideràm necesarà stringerea tuturor lucràrilor intr-un singur volum care sà stea la indemina oricàrui cercetàtor din domeniul relapilor romino- bulgare. Cartea e tipàrità in bune condifii tehnice cu exceppa unor grefeli de tipar, pentru care ar fi fost necesarà o scurtà eratà. Astfel la p. 32 e vorba de Paisie Hilendarski (de la Hilan-dar) fi nu de Paisie Rilski, de càlugàrul Spiridon de la Gabrovo fi nu de Sofronie. La fel, activitatea tipografici lui Petre Sapunov e fixatà intre anii 1833 — 1845 (p. 86), iar la pag. 88 intre anii 1844 — 45. De fapt, aprobarea data lui Sapunov pentru deschiderea tipografici dateazà din martie 1841, cind acesta semnase fi o declarape ca nu va publica nimic fàrà aprobarea autoritàplor, etc. Toate acestea nu reduc insà cu nimic valoarea deosebità a volumului. E1 formeazà un serios pas inainte in cunoafterea relapilor romino-bulgare, domeniu in care acad. Constantinescu-lafi este strins legat atit prin bogata sa activitate ftiintificà, cit fi prin lupta consecventà dusà pe pian social fi politic. C. Velichi. L. V. CEREPNIN, PycKasi najieorpa(J)HH (Paleografia rusà), Institutul, istorico-arhivistic de stat din Moscova. Editura de stat pentru literatura politicà, Moskova, 1956, in 8°, 616 p. Autorul prezintà o carte cu totul nouà, fata de lucrarea sa cu acelafi titlu apàruta in anul 1946 1 in colaborare cu N. S. Caev, lucrarea fund un manual didactic destinat studen-tilor din institupile de invàtàmint superior. Fafà de edipa din 1946, cit fi fata de alte publi-catii de acest gen, lucrarea se deosebefte fundamental intrucit este intii de toate primul tratat de paleografie, in care evolutia scrisului este expusà in strinsà legàturà cu dezvoltarea economica, socialà, politica fi culturalà a societàpi fi statului rus. Un al doilea merit al lucràrii il alcàtuefte bogàpa ilustrapilor din cuprinsul ei. Lucrarea contine 20 tabele fi 182 ilustrapi2 plasate fiecare in locul cuvenit al expunerii fata de editia din 1946 care are 3 tabele fi 19 ilustratii. Dupà tabelele respective, se poate urmàri pe de-a-ntregul scrisul uncial, semiuncial fi cursiv rus, ucrainean fi bielorus, in numeroasele lui variante, intuitive fund fi ilustrapile care dau o vedere deplinà asupra grafiei fi infàpfàrii textelor rusefti, ucrainiene fi bieloruse 1 Pe foaia de titlu e anul 1946, iar pe coperta, 1947. 2 Numerotapa autorului fi indicele lucràrii indica 172 ilustratii dar existà ilustratiile 35 a, 51 a, 52 a, 60 a, 84 a, nu s-au trecut apoi ilustratiile care continua pe pagina urmàtoare (vezi p. 311, 441, 519 fi 547) iar pe pagina 348 sint douà ilustratii. 277