sublimar indeajuns pasagiul din cronica slava oficiala a Moldovei (a§a zisul leto-piset de la Bistrita), care spune : « A intrat Stefan voievod in cetate... §i a petrecut acolo 3 zile, veselindu-se §i ìmblìnzind pe oamenii din cetate. . . ìnvàtìndu-i sa apere cetatea de limbile necredincioase »70 §tefan a tratat cu orà^enii, a càutat sà-i ci§tige (aceasta inseamnà: a-i ìmblìnzi), le-a aràtat rolul lor de avangardà in fata puterii turce§ti. $i de aci se vede cà un tirg mare cu orà§enime puternicà, nu putea fi decit pe malul de nord al bratului dunàrean, nu pe strimtul grind din delta, farà posibilitad de dezvoltare, fàrà legàturi cu drumurile de uscat al comertu-lui de postavuri §i de grine. Din povestirea cronicarului polon reiese dar deose-birea ìntre tirg §i cetate : tirgul era intàrit, probabil cu palisade de lemn, avea o poartà apàratà de orà§eni, care o deschid. Unul din castelani, care se afla in tirg, nu-izbuti sà fuga, cetatea nu era la imediata apropiere, §i e prins de moldoveni, calàlalt in schimb scapa in cetate71 Am aràtat cà povestirea cronicii moldo-germane arata cà ora§ul s-a predat dupà castel, care fusese luat inainte, aci este insà o contrazicere cronologicà ìntre cele douà povestiri, ambele contemporane.72 Oricum se vede cà cetà^uia nu era lipità de ora?, sau in ora§, a$a cum am aràtat mai sus.
*
    Cu a doua cucerire a Chiliei de càtre moldoveni la 1465, se terminà faza luptelor intre cele douà state feudale romine?ti pentru stàpinirea Chiliei ; cetatea ràmìne Moldovei pìnà la cucerirea ei de càtre turci.
    Socotim cà am izbutit sà stabilim cronologia acestor lupte, pìnà acum necunoscutà sau gre$it interpretata de istorici: Chilia a fost a genovezeilor de la 1381 la 1402—1404, a Tàrii Romine§ti de la 1402—1404 pìnà la 1426, a Moldovei de la aceastà data pìnà la 1448 (iunie-iulie), iar a Tàrii Romìne§ti, (cu o garnizoanà ungureascà a lui loan de Hunedoara, constituind un fel de condomi-nium pìnà la 1462) ìntre 1448 §i 1465 ?i apoi de la aceastà data pìnà la 1484 a fost stàpìnità de moldoveni, fiind in fine cucerità de turci. Pe de altà parte am stabilii rolul jucat de influenza politicii polone in lupta pentru stàpinirea Chiliei, influentà care urmeazà o linie paralelà cu dezvoltarea intereselor comerciale polone la Dunàre.
TRATATUL DE SUPUNERE DAT DE PETRU II DOMNUL MOLDOVEI REGELUI CAZMIR AL POLONIEI.
    Din mila lui dumnezeu, noi Petru voievod, domn al tàrii Moldovei, facem cunoscut pentru ve^nic fapt §i pomenire cà deoarece orice finirà urmeazà pe ina-intani sài, noi care ìntrecem prin minte pe toate vietuitoarele, nu ne vom ìmpo-trivi obiceiului nobil al ìnainta§ilor nostri. Pentru aceasta facem cunoscut prin
      70	I. B o g d a n, Cronice inedite, p. 37.
      71	I. D 1 u g o s z, ¡oc. cit.
     72	Cronica lui Stefan cel Mare, ed. I. Chirimía, p. 38.
112