I
    Quslarul Qheorghe, despre care am amintit cà tràia la curtea lui Petru Aron in anul 1454 cintecul slav despre Stefan Vodd, conservai in gramatica cehà a lui Jan Blahoslav 173 (1571), sint in aceste perspective cele dintii documentàri, nu numai ale trecerii cintàretilor sirbi prin tàrile romine, dar ?i ale actìvitàpi lor epice locale. Acesteia i se datore§te poetica, pe care am denumit-o « slavo-rominà », conservatà pinà in zilele noastre mai ales in circulapa bulgarà, datorità unor imprejuràri ?i situatii istorice specifice, examinate in altà parte 174.
    Documentul in care apare numele lui Qheorghe, care i?i spune singur « sirb fi cintàret », ni-1 prezintà insà §i sub o altà fata a personalità^» sale, aceia, de diac, deci de càrturar.
    Fapte similare contemporane, opera cintàretului càrturar Ilija DvijanovU175 informatomi lui Bogoliub Petranovié,176 un virtuos al improviza^iei epice, creator de forme poetice unice, precum §i raporturile cintecelor eliberàrii create de Filip Visnìc cu arta poetului cult contemporan 177 Qavril Kovacevic, ne impun sà consideràm guslarul, in perspectivele màrturiilor documentului lui Petru Aron din 1454, 178 nu numai ca un artist profesionist, ci §i ca un càrturar.
    Numai rosturile càrturàre?ti ale guslarilor pot explica baza càrturàreascà pe care stà epica sirbà. Fondul fabulativ al acestei epice nu este decit in parte national 179. Alàturi de valori anecdotice de originà bizantina, lume care a dat poeticei sirbe§ti $i vechiul metru spedile, bugarstica, decalc al versului politic grec 18°, notàm pe cele vechi germane. In legàturà cu aceasta, e semnifìcativà traducerea termenului bizantin Mi^o? prin « spilman » in Nomokanonul lui Rastko Nemanja 181 din 1262 §i mai ales numeroasele anecdote romanice identificate in fondul cultural orai sirbesc. Prezenta la Raguza de aproape un veac (sec.XIV) in biblioteca mindstirei clariselor a unui manuscris al gestei lui Quillaume d’Orange 182 a càrei fabulatie a dat schema anecdotei kosoviene ?i multe episoade 183 ; existenta astàzi pierdutà a unor versiuni sud-slave a gestelor lui L ancelot §i Bovo d’Antona184, ultimul dàruind epicei sirbe valori epice conservate in balada Nuntii craiului Vukasin,185 semnalarea prezentei la Zara in anul 1389, intre alte manuscrise con-
     178 Columna lui Traian, 1873, p. 226; cf. studiul nostru La littéraire slavo-roumaine a Vépoque d’Etienne le grand, in « Romanoslavica », I. pg, 210 — 256,
      171	Vezi lucrarea noastrà « Poetica slavo-rominà» in Stu dii §i materiale de istorie medie, III, Bucuregti, 1958.
     176 T. M a r e t i <5, Naia narodna epika, Zagreb, 1909, p. 5 — 6.
     176	Op. cit., Ili, Beograd, 1870.
     177	P. P o p o v i i, IIperJieA cpncKe Khhjkcbhocth, ed. 1931, p. 86.
    178	M. Costàchescu, op.cit
     179	T. M a r e t i i, op. cit., p. 191—236.
      180	A. V a i 1 1 a n t, op. cit., I. cit., p. 45.
     181	«Starine», VI, p. 81, Zagreb, 1871.
     182	«Romania». VI, p. 257 — 61.
     183	« Revue des études slaves », VI, p. 224 — 244.
184	V i n k o Lozovina, Dalmacija u hrvatskoi knjizevnosti, Zagreb, 1936, p. 53,
     185	Vuk K a r a d ^ i i, op. cit., II, p. 25.
12*
179