Coifurile osta$ilor §i al lui Longhin sìnt argintii, suta^ul insà are o armurà de aur pe cind acelea ale tovarà§ilor lui sint de argini. Itarii lui sìnt lucraci cu lire verzi §i aurii.
    Scena este cam imbicsità §i naivà. Abuzul amànuntelor ìnneacà dra-matismul ei.
Nr. 73
    Dvera mare din 1510 a lui Bogdan Vodà (Adormirea Maicii Domnului).
    Nu ìncape indoialà cà acest mare vài (2,38 m X 1,92 m. dupà Tafrali) este unul din cele mai frumoase odoare ale mìnàstirii Putna, ba chiar una din cele mai desàvir§ite infàptuiri ale vechii noastre arte bisericefti.12
    Tafrali (p. 43—45 ?i pi. XXXI—XXXV) n-a spus totul despre acest minunat vài a§a de bine pàstrat de aproape patru veacuri §i jumàtate. Precum se ftie el are, cusutà in mijloc, Adormirea Precistei. Scena este inconjuratà cu 15 medali-oane mici din care 12 ìnfàti§eazà cetàtile unde fìecare apostol se afla gràind cuvin-tul evangheliei, atunci cind ingerii au venit sà le vesteascà moartea Mariei ?i sa-i ducà prin vàzduh la ìnmormìntarea ei.
    Sus de tot se aflà pe douà rinduri o lungà inscriptie. Inàltimea la care se gàse?te impiedicà a verifica ceea ce a citit Tafrali (op. cit., p. 44—45). Crucea ìnsà are chipul urmàtor 4r. Sub inscriptie, la fiecare colt vedem cite o cetate de care va fi vorba mai jos. Cele douà medalioane cu ingerì inaripati plutind pe nouri §i privind spre pàmìnt unde se desfà§oarà prohodirea sfintei Marii sìnt despàrtite de altul cuprinzind o cruce in X (ca cea zisà a Sfintului Andrei) ìntre bratele càreia sboarà patru serafimi.
    Despre cetàti, despre numele lor §i al fiecàrui apostol avem nu putine de spus. Incepem de la stinga, de sus in jos.
    1.	Cetatea Rìm (p„): Roma. Se vàd 11 turnuri de tot felul §i un turn mare la mijloc ; cinci oameni s-au suit la metereze ; unul poartà un fel de potcap ro§u. Ora^ul mai are o ìmprejmuire, unde se aratà doi in§i. Intr-un nor afarà din cetate, jos, dar deasupra scenei centrale a Uspeniei, deosebe§ti un bàrbat pàros §i bàrbos insotit de un ìnger. Numele lui e insemnat prin n. Este Petru. Apostolul pare a cere o làmurire, dar trimisul ceresc ìi face semn sà se gràbeascà cà-i va ràspunde pe drum.
    2.	Sub norul sfintului Petru, se aflà altul, cu Ioan (P ). Acesta se uità spre pàmint ca unul càruia ii pare ràu cà a plecat. Ingerul insà a §i pornit.
     la In legatura cu aceastà mare dvera se cuvine sà amintim aci pe cea dàruità de Alexandru Vodà Làpujneanu mìnàstirii sale Slatina la 17 iulie 7079 (1561). Pentru descrierea ei, vezi P. §. N à s t u r e 1, Stravedute odoare inapoiate de U.R.S.S., in « Mitropolia Bana-tului », VII, nr. 10—12, Timifoara 1957, p. 210—211. O fotografie, din pàcate prea mica §i slabà, in plicul Arta feudald in expozitia tezaurului (Moldova, sec. XV—XVII), publicat de Muzeul de Artà din R.P.R. Dacà cumva zaveasa de la Slatina a fost lucrata la Putna, socotim cà s-a inspirat dupà aceea a lui Bogdan ?i dupà patrafirele Nr. 96 $ì 97.
150