incepind de pe la 1659 ?i pina pe la mijlocul secolului trecut, intilnim intr-o serie de hotárniciri atit satul cit ?i schitul, mentionate sub numele de Qrájdeni81.
     Lásind la o parte o alta serie de toponimice, care contin rádácina ?i grupul id 62, in forme oarecum mai depártate $i de mai mica importanta pentru problema noastrá, ne intoarcem din nou la patronimicul Qrájdana.
     Cá Jipa din Verne$ti ?i-a botezat o ñica, in a doua jumátate a sec. al XVII-lea, cu numele de Qrájdana, nu-i nicio mirare. Dupa cum am vázut, numele acesta avea in fara Romineascá o traditie de o sutá de ani §i circula in deosebi inláuntrul clasei boiere§ti. Deci nu ne mai intereseazá numele fiicei lui Jipa din Verne§ti, ci acela? nume dat pentru india oará, catre sfir§itul sec. al XVI-lea, de Radul clucer din Bábeni fiicei sale, devenitá pina la urmá soda lui Leca spátarul. Nu trebuie sá uitám cá, in acela§ timp, daca nu chiar ceva mai inainte, o ctitorie de cálugári de pe apa Birladului purta acela? nume. De buná seamá ca $i in acest din urmá caz, ctitorul minástirii trebuie sá fi fost tot o boieroaicá.
+
    In a doua jumátate a secolului al XVI-lea, limba slavoná din cancelariile domne^ti este in pliná ascensiune, nu in ceea ce prívente intrebuinfarea ei —fiindcá incep sá apara acte $i-n limba rominá, ci in legáturá cu evolutia ei morfologicá ?i sintacticá. Se indínese acum in documéntele slavone o frazá mai bogatá, al cárei lexic creóte continuu pina la cursivitatea textului din documéntele din prima jumátate a sec. al XVII-lea. De aceia, vom intilni in actele de cancelarle forme de limbá cu un fonetism aproape identic ca in toponimicul nostru. Astfel, intr-un document din 7 decembrie 1593 se spune cá Stoica a cápátat in Jideni: „(AH* aucto sa kSáí koahko yonrr <h©jkht sarpa^AeN” (Acad. RPR, doc. LXXII/9). Sau un altul, ceva mai tirziu, din 10 iulie 1639, in care Radul, mare vistier, cumpárá printre áltele o casá cu grádiná upo KC>Aa np’kAW „K'KqiHiM A* C'KrpaJKAíNÍw r«cnoACKS,” (Arh. St. Buc, doc. CXII/37). Desigur cá astfel de nume comune, care sá cuprindá grupul >ka, sint atestate
      81	Arh. St. Ia§i, doc. P. 101/6; doc. P. 97/1 ?i 2; doc. P. 97/3; loan Antonovici, op. cit., II, p. 12, 30, 56, 142, 137, 157, 288, 305, 306; IV, (1924), p. 141, 196, 269; I, p. 31 5i de acelaj, Frafii Qh. }t Neculai Ro$ca-Codrianu, Birlad, 1908, p. 11.
     62	Qrájdánefti, comuna in Vlajca (At. I. Iliev, Pomihcko Tohohumuh CJiaenHO-ótiMapCKU npou3xodb «Sbornik na balgarskata akademija na naukata», Sofía, XVII, (1925), p. 40), Qrajdul, vale in comuna Rincaciov, Muscel, (C. R. C o d i n, Muscelul nostru, C. Lung, 1922, p. 103), Qrajdurile, sat in Argej (G. loan Lahovari, Dicfionarul geografic al jud. Argef, Buc., 1888, p. 92), Qrajdu, vale in Mogojajti, Olt. (C. A 1 e s s a n-drescu §i I. G. Sfintescu, Dicf. Qeogr. al jud. Olt, Buc., 1895, p. 111), padurea Qrajdului, Mehedinfi (Idem, al jud. Mehedinfi, Buc., 1894, p. 140), Qrajdurile, sat in Vaslui, (C. C h i r i % a, Dicf. geogr. al jud. Vaslui, Buc., 1889, p. 93); Valea Qrajdului, sat in Botojani (I. Ti$u $i V. C. N á d e j d e, Dicf. Qeogr. al jud. Botojani, Buc., 1895, p. 214), Qrajdiul piriu §i Qrajdurile deal in Suceava (S. I o n e s c u, Dicf. Qeogr. al jud. Suceava, Buc., 1894, p. 142), Qrajdurile, deal in Chijcáreni, Ia$i (C. Chiriga, Dicf. Qeogr. al jud. Ia?i, Buc., 1888, p. 108).
28