militari, medicali, etc., de larga râspîndire, cum çi cuvintele regionale invechite, prezente însâ in limba scriitorilor contimporani. Dicfionarul, cu un total de cca. 45 mii de cuvinte, începe eu o préfaça a autorului dupa care urmeazâ : indicaci, structura dicçionarului, lista prescurtârilor conventionale çi dicçionarul propriu zis (p. 9 — 851). Lucrarea se încheie eu un: Scurt indreptar gramatical al limbii bulgare (p. 853 — 886) semnat deasemeni de autorul dicçionarului, tot atît de folositor ca çi dicçionarul însuçi.
                                                        Damian P. Bogdan
★
     Organizarea Institutului slav din Praga, Funcçioneazâ din 1928 çi prezintâ astâzi urmâtoarea schéma de organizare :
     I	Un birou de conducere format dintr-un director în persoana prof. Iuliu Dolansky, doi subdirectori çi un secretar çtiinÇific.
     II	Secfia linguistica, condusâ de prof. Karel Horâlek, are urmâtoarele redaefii : 1) RedacÇia dicÇionarului limbii slavone eu 8 salariati, 2) Redacçia lingvisticii generale cu doi salariati, 3) Redacfia altor dicçionare : bulgar, polonez, sîrbo-croat, maghiar çi romîn eu 7 salariati.
      4) Secfia istoricà, condusâ de acad. Jan Eisner, eu urmâtoarele subsectii:
      1) Antichitàti, 2) Relatii slavo-bizantine, 3) Istoria Poloniei çi 4) Istoria Bulgariei, eu 9 salariati.
      III	Secfia literarâ, condusâ de prof. Karel KrejCi, eu urmâtoarele subsectii:
      1) Literatura rusa, 2) Literatura polonâ, 3) Literatura bulgarâ, 4) Literatura jugoslavâ, 5) Literatura maghiarâ çi 6) Literatura ucrainianâ, eu 13 salariati.
      IV	Secfia documentant, cu o subsectie de bibliografie, unde lucreazâ 9 salariati.
      Institutul dispune de o filialâ la Brno, condusâ de prof. Josef Macürek, eu douâ sectii :
lingvisticâ, çi istorie çi literaturâ. Fiecare din eie eu cite 9 salariati.
      Pe lingâ Institut, mai existâ çi un consiliu çtiintific, aleâtuit dintr-un preçedinte çi 18 membri. Institutul slav din Praga are de-acum o mare tradiçie de culturâ çi o fecundâ acti-vitate çtiintificâ, cunoscutâ în toatâ Europa.
                                                               Tr. Ionescu-Niçcov
*
     A. S. L’VOV, Ü3 HaôjuoAenHÜ Haa jieKCHKoü CTapocjutBiiHCKiix naMsiTHHKOB (Din observafiile cu privi re la lexicul textelor slave vechi) „Uéenye Zapiski Instituta Slavjanovedenija”, tom. IX (1954), p. 139— 181. O metodica çi substançialâ cercetare a lexicului urmâtoarelor texte slave vechi : Codex Marianus, Codex Zographensis çi Psalterium Sinaiticum, comparativ eu lexicul slav râsâritean. Se aratâ câ lexicul slav vechi a fost pînâ acum pufin studiat. Nu s-a stabilit încâ etimologia multor cuvinte çi nu s-a descoperit raportul dintre lexicul slav vechi çi cel al limbilor slave contimporane. Studiul lui L’vov se face dupâ urmâtoarele grupe seman-tice : 1) omul, pârçile corpului çi boalele, 2) munca, uneltele çi mijloacele de productie, 3) tribul, ginta, familia, raporturile gintale çi familiale. Insâ din cele trei diviziuni în studiul de façâ nu se publicâ decît o micâ parte. Cercetârile comparate 1-au dus pe A. S. L’vov la concluzia câ foarte putine cuvinte din limba rusâ nu-çi au corespondentul în lexicul textelor slave vechi cercetate, ceea ce înlâturâ concluzia multora dintre cercetâtorii limbii ruse câ un numâr însemnat din cuvintele ruseçti sînt împrumutate din limba slavâ veche.
                                                       Damian P. Bogdan
★
     K. I. HODOVA, H3 HaÔJiioAeHHH Haa jieKCHKOH apeBHepyccKoro cnxcKa « )Khth» Hw(J)OHTa » 1219 (Din observable eu privire la lexicul textului rus vechi ,,Viapa lui 'Nifont” din anul 1219) în ,,Ucenye Zapiski Instituta Slavjanovedenija” tom. IX, (1954) p. 182 — 204.
     Este o cercetare metodicâ a lexicului din textul „Viafa lui Nifon”, cunoscut în cea mai veche redactie rusâ din anul 1219. Autoarea studiazâ lexicul acestui text în comparatie
324