In urma celor arätate mai sus, se poate vedea cu uçurintâ cä limba romînâ a ìmprumutat un cuvìnt polisemantic, a cärui evolute a avut loc paralel cu limbile slave ìnvecinate (in special, bulgara), avìnd aceleaçi cauze lingvistice, psihologice §i sociale (sensul « 6 » romìnesc). Schematic, evolutia sensurilor cuvìntului romìnesc ar putea fi reprezentatä astfel:
                              ^ 3) nepriceput —► 4) neìnvatat —>5) farà minte
1)	simplu —► 2) obiçnuit, comun -+■ 6) din popor, de rìnd.
                                 ^ 7) de calitate inferioarä (lucruri).
    Lipseçte din aceastä schema doar sensul iniziai slav — ’drept’, pe care-1 ìntìlnim doar in aromìna, unde mpróstu xnseamnä încâ ’in picioare, drept’, de ex. §idzui ’mprostu dao dzìle 86. Lucrul acesta trebue retinut ca o dovadä a vechimii cuvìntului prost in dialectele romîneçti.
    Textele vechi ne dau numeroase exemple cu prost in ìntelesul de ’simplu’ ; de ex. :
    ...A prepune aciastà ìndreptare de lege dà pre limba ellineascä pre limba proastà romìneascà. (Indreptarea legii, 1652).
    în acelaç timp, gäsim §i sensul de ’neìnvatat’ sau ’färä minte’ :
    La Coresi : C-amu fostu cugetatu $i aceasta, ca sä fie mai lesne fi mai usoru a ceti si a ìntelege pentru oamenii ceia prostii. (Evanghelie cu invasatura, 1581).
    La Ureche: ...Mai mult pronti deck sä stie carte. (Ureche, Letopisetul Tarìi Moldovei) 87.
    Sau: Boul iaste ìn slujba omului; fi iaste prost... (Fiziologul) 88.
    Cu ìntelesul ’din popor (opus claselor de sus)’ :
    Dar si aprozii atunce nu era din oameni pronti cum sînt acum, ce era tot ficiori de boieri. (Neculce, Letopisetul "^arii Moldovei...)89.
    —• ’De calitate inferioarä’ :
    ...De se va afla unni din dînçii sä fie luat unul mai mie pâmînt si mai prost. (îndr. legii, 1652).
    Aça dar, atît în limba maghiarâ, cît §i în cea romînâ cuvîntul « prost » a intrat cu sensurile sale de bazâ, care ulterior au évoluât într-o anumita directie în cele douä limbi. In particular, în limba romînâ, doar în ultimele secole sensu-rile de « färä minte ; neìnvatat ; de calitate slabä » au trecut pe primul pian, celelalte trecìnd pe planul al doilea: ìn epoca modernâ a pätruns cuvîntul de origine francezä simplu, care a ìnlocuit pe prost ìntr-o serie de acceptiuni ale sale. Nu e exclus ca ìn acest caz sä avem, pentru limba literarä, o anumita delimitare a sinonimelor.
     88 St. M i 1> ä i 1 e a n u, Dicf. macedo-romin, 317; Dalametra, Die [. macedo-romin, 142 ; C a p i d a n, El slav in dial. arom., 73.
    87	Ed. P. P. Panaitescu, ESPLA, 1955, p. 58.
88	M. G r o s u, Texte de literatura veche romineascd (litogr.), Bue., 1955, p. 234.
     89	Ed. I. lorda n, ESPLA, 1955, p. 108.
73