3.	Folosirea prepozitiei bez cu acuzativul cu sensul de „despre", pe care nu-1 are limba literarà : ra^imy bez nase ¿efcyne (mówimy o naszej dziew-czynie).
    4.	Prepozitia za fi na cu sensul de „despre" : my rapmy za kob'ituf-, my razimy na %eci.
C.	LEXIC
    Lexicul graiului polonez din Bulai prezintà o importanza, deosebità, atìt prin termenii conservaci fi evolutia sensului unora dintre ei, cit fi prin posi-bilitatea pe care ne-o oferà de a stabili vatra polonà din care s-a desprins aceastà popula|ie polonezà ajunsà in Bulai.
    K. Nitsch in lucrarea sa Z geografii wyrazów polskìch publicat „in „Rocznik Slawistyczny", Vili (1918), p. 60—148 1, a analizat o serie de termeni lingvistici caracteristici pentru anumite dialecte fi regiuni. Hàr|ile cu ariile fiecàrui termen sint elocvente. Pe baza lor putem sa facem unele corelatii ìntre graiul polonez din Bulai fi dialectele polone.
    Pentru notiunea de „grangur" (oriolus galbula) populatia polonà din Bulai folosefte termenul wilga, care dominà in Malopolska. Dialectele centrale, nordice fi apusene cunosc wywielga, wiewiolga, zojija, zoina etc.2. Wilga a intrat fi in limba literarà.
    Pentru „liliac" (vespertilio murinus), graiul polon din Bulai cunoafte termenul gacek (gacsk), existent numai in regiunea malopolonà Rzeszów-Limanowa — Nowy-Targ. Alte graiuri polone inspre nord fi vest folosesc niedoperz, gacoperz, kacoperz, latoperz, szgtoperz, mgtoperz etc.3. In limba literarà a intrat forma nietoperz.
    In domeniul culturii materiale ne oprim la numele locului din furà (stodola) pe care se bàtea sau, cu un termen mai nou, se treiera grìul. in graiul polon din Bulai acestui loc i se spune boisko. La fel i se spune numai in partea sudicà a regiunii Malopolska, termenul cel mai ràspindit fiind klepisko (in centrul fi nordul Poloniei), urmind apoi bojowisko (in nordul regiunii Malopolska), bojewìca (in Wielkopolska) fi gumno (in Silezia)4. Termenul boisko are o arie restrinsà in Polonia fi delimiteazà fi mai bine locul de origine al populatiei fi graiului din Bulai.
    De asemenea, este de amintit numele despàrtiturii din furà, in care se afeazà snopii sau eventual gràuntele. in Bulai aceastà despàr^iturà poarta denumirea sqsiek, asa cum se ìntìlnefte intr-o mica parte de sud a Malo-polski, restul din aceeafi regiune cunoscind termenul zapole fi din nou mai la nord fi in vest, revenind sqsiek, apoi zasiek, zastronie, szopa etc. etc.5,
    Interesant este fi termenul kolowrót („vìrtejul" carului) existent in graiul din Bulai. Aria acestui termen este restrinsà la o zonà sudicà a Poloniei, inaintind spre Silezia, in rest fiind in uz termenii : ryczan, kierownik, obartel etc. 6.
     1	Studiul reprodus in K. Nitsch, Wybór pism polonistycznych, t. II. Studia wyrazowe, Wroclaw-Kraków, 1955, p. 20—85.
     2	K. Nitsch, Wybór pism polonistycznych, II, p. 27 (harta ariilor).
     8	Ibidem, p. 31 (harta ariilor).
     4	Ibidem, p. 61. Pentru delimitarea ariei termenului boisho vezi fi Józef Gajek, Zarys etnograficzny zachodniej czgsci Podola, Lublin, 1947, p. 51.
     5	K. Nitsch, op. cit., p. 68.
     ® Ibidem, p. 79.
168