c)	Nu s-au efectuat anchete-sondaj ìn toate localitàtile ìn care exista graiuri ale uneia fi aceleiafi limbi slave, in timp ce ìn alte localitati s-au efectuat cite douà-trei deplasàri consecutive. (Fac excepte in aceastà privin|à localita|ile cu graiuri cehe). Credem câ este bine ca mai ìntìi sa se acopere, cu ajutorul unor anchete-sondaj, toate localitàtile cu graiuri slave despre care exista informaci fi aiba apoi sa se procedeze la studii mai deta-liate, in functie de multatele sondajelor.
    d)	Pînâ in prezent nu au fost elaborate fi supuse unor discucii colective minutioase principiile anchetàrii slavilor de la noi in conditile bilingvis-mului. De asemeni, nu s-au elaborai fi adoptat ìncà principii unice de tran-scriere pentru graiurile diverselor limbi slave.
     Ìn vederea obtinerii unor noi succese ìn activitatea lor fi in scopul ridi-càrii nivelului cercetàrilor pe o treaptà superioarà, dialectologii-slavifti din tara noastrà, membri ai Asociali Slaviftilor din R.P.R. fi ai diverselor catedre de la facultàti, ar trebui sà fina seamâ, dupa pàrerea noastrà, de considérentele de mai jos.
1.	Problema acumularii de material dialectal
    Cea mai ìnsemnatà fi mai urgentà sarcinà, care stà de o potrivà in fa{a cercetàtorilor tuturor graiurilor slave de la noi, este strìngerea unui volum cìt mai mare de informaci de limbâ de pe teren. ìntrucìt ritmul de evo-luare a diverselor stadii de bilingvism slavo-romìn spre unilingvism este pe alocuri accelerai, tineretul fi chiar adulai ne mai practicìnd activ graiul tradicional slav, se impune cercetarea cu precàdere a graiurilor pe cele de disparire.
    Càile de acumulare a materialului dialectal brut sìnt variate fi trebuie folosite toate, {inìndu-se ìnsà seama de specificul fiecàreia.
    Cel mai important fi mai sigur mijloc de acumulat sìnt, se ìnfelege, ánchetele directe, efectúate in mijlocul populatiilor care pàstreazà graiurile slave respective. O bunà orientare asupra informatorilor fi o organizare ragionala a timpului in diversele località^ trebuie sà asigure acest prim obiectiv
—	acumularea materialului.
    ìn afarà de ánchetele nemijlocite, trebuie, credem, sà se extindà sis-temul de strìngere fi de ìmbunàtà|ire a materialului brut prin intermediari, in primul rìnd prin studenti-filologi instruifi special pentru aceastà muncà. (Iniziativa colectivului de cercetàtori ai graiurilor sìrbocroate de la Facultatea de filologie din Bucurefti, care a utilizai acest procedeu pentru scopuri de sondare a terenului, trebuie extinsà).
    Concluzii interesante asupra particularitàfilor graiurilor slave de la noi se pot trage fi din analiza datelor pe care le oferà diverse izvoare scrise : corespondenta de familie, corespondenfa personalà cu informatorii, caietele de cìntece, lucràrile fcolare ale elevilor (analiza grefelilor) f.a.
    Prin intermediul Asociali Slaviftilor din R.P.R. s-ar putea organiza, la iniziativa cercetàtorilor, corespondenfe sistematice cu diverfi informatori. (Prudenza, absolut justificatà, fafà de informatile ob^inute pe aceastà cale, nu trebuie sà ajungà pìnà la scepticism. Datele indirecte pot constitui puñete de orientare in cercetarea nemijlocità sau pot reprezenta confirmàri noi ale unor observafii pentru care in timpul anchetelor directe nu s-au ob^inut ilustràri suficiente sau suficient de clare. Cf. in acest sens experienfa dialec-tologilor din R. S. Cehcslovacà, de exemplu ini|iativele lui Vázny).
69