ìnaintat fa|à de situala din graiurile de pe teritoriulR.P. Polone, unde vocala u inainte de r fi n nu depàsefte valoarea lui o : -/mora, fora pentru lit. chmura, fura1.
   § 3. ìn rostirea polonezilor din Bulai o provenit din vechiul o scurt este pronun^at ca fi in limba literarà. Sint totufi cazuri cind aceastàvocalàeste dittongata in interiorul cuvintului : zuobocyu (zobaczyl) fi la inceput de cuvint : uoko (oko). Acest fenomen este caracteristic dialectelor malopolon, wiel-kopolon fi silezian, iar unde lipsefte, faptul este considerat, cel putin pentru-sud-estul Poloniei, ca o consecintà a influen^ei stràine (ucraineanà sau slo-vacà)2.
Inainte de consoanele nazale m, n, vocala o se inchide foarte puternic : dumovy yleb (domowy cheb), kun (kon), pSypuminam sob’e (pizypominam sobie).
    0	(pochylone) este pronuntat uneori ca u : ryby yuduio (ryby hoduj^), urmiani (Ormiani), kub’ita (kobieta). Aceastà pronuntare este intilnità in regiunea sudicà fi centrala a Poloniei.
    § 4. ìn graiul din Bulai à pochylone s-a pàstrat, prezentind trei grade de inchidere :
     1	este redat printr-un sunet ìntre «si o : gàdy, gàcsk.
    2	are o valoare egalà cu o. Acest reflex este foarte frecvent in graiul din Bulai. in Polonia se intilnefte in dialectele centrale fi de sud. Exemple : godaua (gadala), gornuSki (garnuszki), mos (masz), mioq (miai), ne zostauo (nie "zostala), teroz (teraz), puakou (plakal), provde (prawd§), trova (trawa), kovol (kowal) pytoH se gospodoS (pytaì si§ gospodarz), nazod (nazad), ne suuyou (nie sluchal), kozau (kazal), stou (stai), odkuoda ocy (odklada oczy), guodno (glodna), gvizdoi (gwizdaj), gvizdou (gwizdal), gotovo (gotowa) brou Jbral) etc. etc. Inchiderea in acest al doilea caz atinge fi valoarea lui u : gudauy (gadaly), grubas (grabarz) etc.
    3	a pochylone are uneori valore de u inaintea lui 1 : sukuu (szukal), zbiruu (zbieraì), pilnovuu (pilnowal), ubrwu (ubral), zaìeyuu (zajechal).
     §* 5. e precedat de consoanà moale fi provenit din e scurt alterneazà in unele cu vinte cu o : pl’ova (plewa), zobra (zebra). Alternanza e : o este infinità fi dupà consoane dure : zdoyne (zdechnie), pod oknom (pod oknem).
    è pochylone se pronuntà ìn dependentà de consoana precedentà : cu valoare de y dupà o consoanà durà : ityry, (cztery) tyz, (tei) cyrvec (czer-wiec) ; cu valoare de i dupà o consoanà moale : ml’iko (mleko) zivuya (dzie-wucha), pSyuiéc (przywiezc), na sóiée (na swiecie) uriiice (umiecie), éfivac (épievaé), kamin (kamieri) mni (mnie), vi (wie), viS (wiesz), se mi sa (si? miesza) énik (énieg), poói'fr (powiedz), ni ma (nie ma), kob'ita fi kub'ita (kobieta).
     § 6. ìn ceea ce privefte tratamentul vocalelor nazale, se observà, pe de o parte, pàstrarea acestora, pe de alta, pierderea nazalità{ii intr-un grad mai mare decit in limba literarà (inaintea sonantelor, sau, in cazul lui g, la sfirfit de cuvint). Ìn cazul cind se pàstreazà, observàm :
    1	g apare in locul lui q in cuvinte cu alternanza nazalà (g : q) : mgs (m^z) vg$ fi vq5, ggéor fi ggéor; demp (di\Jb). Este un caz de reconstrucZie ana-logicà : vqì — v$za in loc de vqS — v$ìa etc.
     2	q (redat prin on sau ori) apare uneori in loc de g (redat prin en, ert) : obcorigi obsorigi (obc§gi), paioncyna paiencyna (paj§czyna). Se constata
     1	Ci. Stanislaw Urbanczyk, op. cit., p. 14.
     2	St. Urbanczyk, op. cit., p. 17.
162