(< cärämidä), batóz¡7>! (< batozä), b'it'ikl'¿t\j>¡ (< bicicleta), lámb¡7>¡ (>lambä), lum’infoi (< lumina), g/'&/r«/’ic/'&/ (<garofita), kfoll’itndrl'òl (<cälimarä), kfoltarám¡7>l (>cätäramä).
    Vocala romineascä i este redatä inconsecvent in silabele neaccentuate (cind prin jy, cind prin a) : t/y/mpldr' (ctìmplar), cslav’ék b/y/lb/yl¡ítyi (semicalc lingvistic dupä rom. om bilbìit); bja/tlán (< bitlan), kla/rpác (Ccirpaci).
    Afonizarea consoanelor sonore : bandá¡SI (< bandaj), pra/sf (< praz), po/t\ (< pod „podul cuptorului“) ya/s/ (< gaz „petrol"), furai(< furaj).
    Prin bilingvismul populatiei lipovenesti se explica prezenta in anumite imprumuturi lexicale din limba romina a unor sunete improprii sistemului fonetic al limbii ruse comune : o in silabe neaccentuate (plo/Stár’ < poftar, Sklo¡lár' <f colar), a (plä/tun < päturä), &’(¡ $’lípkr> <fipcä), g (r’3¡g ¡im’ent
<	regiment, t’iriik’ilg’líij < tinichigiu, tna/g'¡ún < magiun). Prin aceeasi pauzä se explica fi prezenfa in únele imprumuturi a oclusivei g care in cuvin-tele rusefti din graiul lipovenilor lipsefte, avind drept echivalent un h laringal fonie (y). Comp. : ¡gforafict < garofifä, lg¡únn> < gumä „radierä“, u¡g¡ór
<	ogor, lg lutti'inyh sapayí' (semicalc dupä rom. cisme de cauciuc, de gutna). Oclusiva g este redatä, insä, uneori in imprumuturi fi prin fricativa y, proprie bazei de articulare a lipovenilor. Comp. : ¡y¡árb < gara, tna/y/ár’ < mägar, ly/ratár’ < gratar.
PARTICULARITÄTI MORFOLOGICE fl DE FORMARE A CUVINTELOR |
    Substantivul. Genul neutru este o categorie gramaticalä, parfial, pe cale de disparire. Substantívele neutre cu desinente neaccentuate in nomi-nativ singular tree in categoria substantivelor feminine terminate in -a (declinarea a Il-a), lucra ce se poate deduce ufor, in primul rind, din felul in care se acordä ele cu respectivele atribute adjectivale : kras’ivbib plát’í „rochie frumoasä", cistnin ri ó bu ,,cer senin", bal’sái7> d’ér’ovb ,,pom mare". Aceeafi tendinea se remarcä, cu totul neafteptat, si la únele Substantive masculine cu desinenza zero (par „abur", stul „scaun" grip „gripä“ in limba literarä) care in graiul lipovenilor din Pise au desinenta -a (fonetic -r>) : pdrr>, stúl'b, yr’lp7> i. Desinenza genului feminin se observä uneori fi in flexiune, de pildä, in instrumental : s^pdr-bi „cu abur". Insä atit primele, cit si ultimele substantive in discute se comportä ca feminine de cele mai multe ori numai la nominativ singular. Declinarea lor prezintä, in generai, forme cazu-ale oblice normale (de neutru sau masculin). Comp. Ves ^.plat’d b’es^kras’íut>ijt> „färä rochie frumoasä", ja kup’íl’b kras’íybis plát’j „am cumpärat o rochie frumoasä", zT>val’it’ d’ér’wb" „a dobori un copac", iz^jri óbiy „din cer“, tri stúl'b „trei scaune“, setti stul’iti „fapte scaune" etc.
    La plural, substantívele prezintä o tendintä pronunfatä de unificare a formelor de gen. Astfel, desinenta cazului genetiv -ov (fonetic -óu -T>y), proprie substantivelor masculine (comp, d’idóu „a buniciloi"), apare fi la substantívele neutre fi feminine care in limba literarä au desinenza zero. Comp. prauóxj, lóSk'bti, jihVbk'bu f.a. in constructii de felul : c’ilav’ék b’ds^praijóij „braconier", jds :ik dii^tósk'bu „sertar pentru linguri", tnnóyb jdfabkbu „multe mere".
     l.	Forma gramaticalä, de femenin, a substantivului yr'ípo' s-ar putea explica prin influenza limbii romtne.
102