PRIVIRE ASUPRA LOCALITAJILOR CU GRAIURI SLAVE DIN REPUBLICA POPULARÁ ROMlNÁ
EMIL VRABIE
    Pina ín prezent nu exista, din cite $tim, o lucrare de ansamblu privi-toáre la ráspindirea graiurilor slave actúale din Jara noastrá. De aceea, cu sprijinul Asociatiei Slaviftilor din R.P.R., am procedat, incepind din anuí 1958, la stringerea unor informa|ii din diferite izvoare (lingvistice, istorice, demografice, etnografice, turistice $i de alta natura) in vederea intocmirii unei evidente cit se poate mai precise asupra localitáfilor din Jará in care se pástreazá graiuri slave $i care, prin urmare, prezintá Ínteres pentru slavifti. Dám in cele ce urmeaza cite va rezultate ale cercetáriloi noastre.
*
*	*
    O imagine de ansamblu asupra graiurilor slave actúale din R.P.R. ne-o «oíerá rezultatele recensámintului general al populafiei R.P.R. din anuí 1956, publícate in anuí 1959
     ín subsidiar vom menciona cá in instrucfiunile de inregistrare s-a prevá-zut cá pentru fiecare persoaná „se inregistreazá ca limbá materna limba cLecla-jrata de cel recenzat", prin termenul de limbá. materna infelegindu-se „limba pe care o persoaná o vorbejte in cadrul familiei sale, indiferent de nafiona-litatea pe care o are“ 2.
    Prima concluzie generalá, ce se desprinde pentru filologii slavifti din analiza rezultatelor Recensámintului la indícele „limba materná", este cá pe teritoriul Republicii Populare Romine tráiefte actualmente un numár important de vorbitori in limbi slave. Astfel, din totalul de 17.489.450 de persoane, reprezentind popularía fárii la data recensámintului, 200.152 au declarat ca limbá materná o limbá slavá.
1	Recensdmíntul populafiei din 21 februarie 1966. Rezultate generale. Bucurefti, 1959.
      2	Intrebdri fi rispunsuri in legiturá cu recensdmíntul populafiei din 21/1111956, editate de Comisia Centrala de Recensámint. Bucurefti, 1956, p. 10.
75