„Coful (hornul) sobei“ este denumit cu doi termeni : du.uáp fi hopn. Alti termeni ca eepx \ mpyOà, Sóydyp n-au fost inregistrati la Benea2.
    „Griul“ se pàstreazà in haMÓdp, nu in lunùxA’ip sau cn'ÌMcdpn'a.
    Pentru „animale“ se folosefte termenul generic xyòóóa (mai rar moedp) ; cKomùna nu apare.
    „Cocosul" este denumit K'yhym (nu KÓuem, nici kókouì). Recent a apàrut fi se ràspindeste, probabil sub influenza limbii literare invaiate in fcoalà, fi termenul rìieetC.
    „Rata“ poartà numele rara (nu ynma) ; pentru ,,rà{oi“ se folosefte termenul muyp (nu cèjie3en' fi nici cènex).
    ín afarà de termeni care denumesc animatele domestice, am notat fi diverse denumiri pentru alte animate :
    Astfel, pentru „vrabie“ am gàsit termenul hopoóéif (nu kohotiI/Chuk).
    „Ciocànitoarea“ este denumità Mcóyna sau òoyódn (nu d'amen).
    „Cucul“ poartà aceeafi denumire ca fi in limba literarà : 303$a'a (nu KyKyAÙUKa, cum e in alte graiuri ucrainene).
    Pentru „veverità“ am inregistrat termenul 6'ÍAUifa < 6'íakü ; eue'ipna fi Kaifa6$pKa, cu diversele lor variante fonetice, nu apar.
    „Fumicile“ sint numite Myp'axu (nu KOMaiun'd).
    Constructia in care sint adàpostite bovinele fi caii nu poartà nume diferite. ¡j>i intr-un caz, fi in celàlalt se utilizeazà termenul gpaMcd ; pentru porci — Kymuétf < rom., iar^pentru oi — xoiuépa3 sau ok'ìa.
    „Albinele“ stau in nac'iyKa sau wmyóéü.
    Locul de pe fesuri unde pasc vitele poartà numele noAomua, iar pàmintul care n-a fost arat niciodatà — moAona (nu nepeA'ix fi nici ifiA'md).
    „Grapa" este denumità cu termenul rominesc zpana4.
    „Cìnepa" se bate cu mèpmifa (nu cu dumé.i'H'a, AOMÙma fi nici cu 3ÓùeaHKa.
    Pentru „cartof" se folosefte termenul óapaóyA’a (in limba ucraineanà literarà apare numai KapmónAH). N-am inregistrat alte denumiri pentru aceastà legumà : 6yA'6a, Kapmóxu, 3e.un’aKÙ, p'ina fi nici KpyMnn'i sau ManòuóypKa (MandaOypKa)5.
    Pentru „fasole“ limba literarà are termenul kbocóah, iar graiul din Benea fiac^A'i.
    Dupà cum a aràtat I. 0. Karpenko8, in cuvintul Auima „linte“ t se datorefte influentei rominefti.
     „Càrarea (poteca)“ este numità crrìioKKa, cuvint foarte ràspindit in dialec-tele ucrainene.
     1	In limba ucraineanà literarà intilnim atit pe duMÚp, cit ?i pe eepx.
     2	Pentru 6óedyp, eepx ?i duMdp vezi yKpalHCbKO-pociücKUÜ c/ioemn, voi. I., Editura Academiei de §tiin^e a R.S.S. Ucrainene, 1953, pp. 76, 124, 403. Pentru materialul lexical al limbii ucrainene foarte útil este CAoeapb yKpalncbKOi Moeu, I-IV, de B. P. Grincenko, Kiev, 1958 — 1959 (reprodus fotomecanic dupà edi^ia din 1907 — 1909).
     3	Termenul KOiuapa existà si In limba ucraineanà literarà, unde constituie denumirea genericà a adàpostului pentru vite. Vezi ?i yKpaiHCbKO-pociücKUü CAoenuK, voi. II, 1958, p. 386.
      4	Vezi $i I. Pàtrut, op. cit., p. 74 (gr{dpa). Vezi $i recenzia lui V. M. Illici-Svitici §i G.K. Benediktov la voi. I. al Atlasului intocmit de I.O. Dzendzelivski, JlimaicmUHHUü anuac yKpalncbKux Hapodmx zoeopie SaKapnamcbKoi oó.iacmi YPCP {JlexcuKa), «Bonpocbi snbiK03iiannH», 1960, nr. 3, p. 117.
5	Asupra acestor termeni vezi I. O. Karpenko, JJcmkì iia3eu KyAbmypuux pocAun y 6yKO-
euHbCKuxeoeipKaxin voi. «FlHTaHHH, icTopii i fliaJieKTcmorii cxiflHOCnoB’jmcbKHX MOB»,1958,p. 111.
     •	Op. cit., p. 110.
137