Graiul bulgar din comuna Chiajna1 s-a dezvoltat pe teritoriul tàrii noastre vreme de mai bine de un secol fi jumàtate, in mod independent, lipsit de orice contact cu graiurile de pe teritoriul Bulgariei. Cu toatà influenfa puternicà fi continua exercitatà de limba rominà, bulgarii din Chiajna fi-au pàstrat foarte bine limba materna. Astàzi ei vorbesc un singur grai, dar intr-un trecut mai indepàrtat probabil au vorbit graiuri deosebite unul de altul, cum rezultà din unele forme duble fi in special din unele particularitàti fonetice, care astàzi il fac sa nu semene intocmai cu nici unul din graiurile bulgare de pe teritoriul Bulgariei.
     Procese asemànàtoare de incrucifàri dintre diferite graiuri din cauza amestecului de populatie, venità din diferite regiuni ale Bulgariei, au fost observate fi de lingviftii sovietici, care studiazà dialectele bulgare de pe teritoriul U.R.S.S.2.
Transcrierea fonética
     ín lucrarea de fatá s-a pástrat transcrierea fonética recomandatá de flpoapaMa 3a Cbdupane Ha MarepuaAu 3a 6-bAeapcKu duaAeKTen arme.
     Vocalele de baza ale graiului studiat, pe care le gásim fi in limba búlgara literará, se noteazá cu literele obifnuite: &, a, o, y, e, u.
     Semiinchiderea vocalelor a fi o neaccentuate se noteazá cu punct sub litera respectiva: a, o.
     ínchiderea puternicá a vocalei a neaccentuate se noteazá cu &.
    m fi consonantice cu ü, y.
     Consoanele de baza se noteazá la fel ca fi in limba bulgará literará, afri-catele 03, ómc cu s, y, consoanele moi vor fi iedate cu ajutorul semnului' la urmárul drept al literei respective, de ex. : 6', e', a'.
kt>m MHJieTiraeBaTa KHiira „Das Ostbulgarische", in pfcmopu.H na óbAeapcmu e3UKb, voi. III. p. 19 —300; G. Popivanov, roeopbm na lOjicna JJoópodjtca, in „CmicaHHe na EuirapcicaTa aKaaeMHa Ha HayKHTe", voi. LXX1, 1950, p1 161 — 182; P. Panaiotov, CAUsencKU eoeop, in «CóopHHK 3a napoAHH yMOTBopema», voi. XVII, 1901, p. 507—544; St. Mladenov; EbAeapcKU napoànu eoeopu e JIoeuaHCKO, Tporhcko u TemeaencKO in ,,C6ophhk JIoBeHH JIoBHaHCKo" voi. II, 1930, p. 108 — 116; npimoc KbM uiyuaeaìiemo uà GbAeapcKume eoeopu e u3momia u 3anadna Tpaicira in «TpaimiiCKH c6ophhk, voi. VI, 1935, p. 201 etc. Vezi ?i Stoiko Stoikov, Hoeu npoyneamiH ho ObAiapcnume eoeopu e CbeemcKUH Cbioy, in «H3BecTHH Ha HHCTmryTa 3a «EwirapcKH C3HK», voi. IV, 1956, p. 430. In ultimii ani au apàrut citeva monografii noi, dar nici una din eie nu studiazà vreunul din graiurile bulgare nord estice (Vezi «IÌ3BecTHH Ha MHCTHTyTa 3a 6tJirapcKH e3mc», voi. IV, 1956).
     1	Pentru culegerea materialului am vizitat in anii 1958 ?i 1959 de 15 ori comuna Chiajna, de 5 ori Dudu fiosingurà data Dragomire$tii din Vale, ràminind de fiecare data cite o zi. Am folosit ca informatori peste 10 persoane de diferite virste si sexe, in tre 20 ?i 90 ani. To^i informa-torii s-au nàscut ji au crescut in Chiajna. Nici unul din ei n-a urmat jcoala bulgara din Bucrefti, care existà din anul 1859, fi nici unul din ei nu a fost in Bulgaria.
     Materialul a fost cules dupà KpambK oceedoMumeMH ebnpocnuK 3a npoyneane Ha 6b/ieap-cKume Mecmnu eoeopu, lucrare apàrutà la Sofia in anul 1954, sub redacfia prof. Stoiko Stoikov, precum fi dupà IIpoepaMa 3a cbóupane uà MamepuaAU Ha GbAeapcKU òuaAeKmen amAac ?i HncmpyKifuu KbM npoepauama 3a cbóupane uà MamepuaAu 3a SbAeapcKUH ÒuaAeKmen amAac, intoc-mite de prof. Stoiko Stoikov fi apàrute la Sofia in anul 1959
     a Vezi E. V. Cefko, K ucmopuu KaùpaKAuUcKoeo eoeopa, in «Cran>H h MaTepHaJiM no 6oji-rapcKofi flHaJieKTOJioraH», v. 2, 1952, p. 21 — 75.
150