DESPRE UN GRAI SLOVAC MIXT DIN REGIUNEA CRIÇANA (Graiul din Borumlaca fi Vârzari) GR. BENEDEK Cercetarea graiurilor slovace din reg. Crisana1 stâ de cîtiva ani în centrul atentiei noastre. Am început adunarea materialului dialectal slovac în vara anului 1957 * în vederea întocmirii unei monografii despre aceste graiuri. Pînâ în prezent am întreprins ánchete în urmâtoarele 13 località^ : Borod-Seran, Valea-Ungurului, Sinteu, Huta-Voivozi, Socet, Sacalasâul-Nou, Borumlaca, Vârzari, Valea-Cerului, Budoiu, Tria, Fegernic fi Chioag3. Sînt cîteva comune (Budoiu, Borumlaca fi Vârzari) unde, pentru compietarea materialului fi verificarea datelor, am revenit de mai multe ori. Acest lucru a fost necesar fiindcâ în localitâtile respective se vorbesc graiuri influenzate unul de altul, ceea ce a necesitat ánchete mai temeinice. Primele ánchete au avut caracter de sondaj, dupâ care am trecut, pe baza unui chestionar compus din peste 4.000 de întrebâri, la ánchete mai complexe. Avînd la dis-pozitie materialul adunat eu oeazia primelor deplasâri, la întoemirea acestui chestionar au fost luate în considerale caracteristicile graiurilor. în el am mai inclus : chestionarul întoemit pentru Atlasul lingvistic slovac 4 fi chestio-narul lexical, întoemit pentru Atlasul comun slav 5. în cîteva comune (Borumlaca, Vârzari, Budoiu fi Sacalasâul-Nou) am înregistrat pe banda de magnetofón texte fi o parte din râspunsurile informatorilor primite la întrebârile 1 In literatura lingvisticS. §i istorici aceastà regiune este amintità $i sub numele de „Bihor". * Planul mai amànun^it al cercetàrilor ?i rezultatele primelor ánchete a fost prezentat lntr-un artieoi in „Studia universitatum V. Babe? et Bolyai", Tomus III, nr. 6, Series IV, 1958, p. 193—196. 8 ín aceste pàrfi au ramas numai 4 — 5 località^, cu un numàr restrins de familii sio» vace, in care pìnà acum incà nu au fost efectúate ánchete. Anchetele au fost intreprinse in urmàtoarea ordine : !n vara anului 1957, — 11 zile, !n località^ile : Budoiu, Borumlaca, Sjinteu, Valea-Ungurului; !n vara anului 1959, — 18 zile, la Budoiu, Tria, Sacalasàul Nou, Borumlaca, Valea Cerului, Sjinteu, Valea Ungurului. (Primele douà ánchete au fost intreprinse impreunà cu tov. Ban Alexe) ; In toamna anului 1960, — 4 zile la Borod-Seran; In toamna anului 1961, — 11 zile la Fegeraic, Chioag ?i Budoiu; in februarie anului 1962, — 11 zile la §inteu, Socet ?i Huta-Voivozi. 4 Dotaznik pre vyskum slovenskych ndreli (Atlas slovenského jazyka). Sostavili univ. prof. Dr. E. Pauliny a Dr. Jozef Stole, riaditel’, JOSAVU. Vydala Slovenskà akadémia vied a umenf v Bratislave, 1947. 6 Kvuestionariusz ogólnoslowiaiiski do badali slownietwa gwarowego. (Projekt Nr. 3), czq'sc I—II, Warszawa, 1961. 219