Prezintà un oarecare ínteres denumirile [sm’il’j (v. rus. mMejib), cu vocalism ucrainean, dar consoana iniziala este identica formei rusefti; [vasvá] (v. rus. Bornb, ucr. boiu, Boina (cf. H. I 257) fi ìmprumutul rominesc [buxàj] pentru „buhai de balta". Mai amintim aci fi denumirea viespei [asvá] (v. rus, fi ucr. ocà), care la Dal’ (693) fi P. (660) figureazà cu indicala „cunoscut in reg. Pskov, Orlov, Kursk". Tàunul, foarte ràspindit prin aceste locuri, se numefte [vad’én’] (indicai la P. 635 ca specific pentru localitatea Sevsk ; localitatea se gàsefte in apro-pierea Ucrainei, nu departe de Kursk). ANIMALE !n aceastà categorie deosebim urmàtoarele denumiii comune graiului fi limbii ruse literare : [záibc], [król’ik], [lóàyk] (derivat format prin sufi-xare — procedeu caracteristic graiului in generai), [krysi*], [krot], [kun’icb] [xor’], [m^ski] (de aici fi mysk'b 1’e‘túé’bib — ’liliac’), [kazà], [v'e'dm’ét’] (ucr. ve‘dme’t’ — H, I 130) — denumirea este cunoscutà defi animalul lipsefte cu desàvirfire in aceea parte a teritoriului R.P.R. Din aceeafi serie fac parte fi denumirile pàstrate de grai ca : [volk], [l’is’icb] ; este interesant de semnalat faptul cà in grai gàsim fi denumirea cerbului [al’én’] in absenta totalà a animalului. Unii informatori dupà explicable necesare, dupà ce le-a fost aràtatà imaginea respectiva a cocofului de munte, deci farà sà fi cunoscut pasàrea, ne-au indicat denumirea lucru care ni se pare cu totul intimplàtor. Neobifnuite sint denumirile cunoscute de locuitori pentru un animai nou in deità fi pentru vidrà : [b’ezán — bu2àn], [par’ésn t]. Apartine graiului denumirea melcului — [l’e'zùn] formatà, probabil, de la tema verbalà (v. rus. Ae3er — fi in grai) cu ajutorul sufixului —un dupà modelul cunoscut de limba rusà fi graiurile acesteia — KpmcyH, 6oji-TyH, 6eryH, xBacTyH (fi in grai — [c’irkùn]). Celelalte limbi slave cunosc : rus. — yAUTKa, ceh. — slimak, poi. — sdmak (in ultímele este vorba de un imprumut lat. limax < gr. Xeijtós). La Dal’ aceastà denumire lipsefte, gàsim citat doar nom. sg. Aa3tjH, Aa3yn.bR— oxothhk Jia3HTb, B36npaTbcn nyaa Hanp. Ha aepeBbH, no ropaM (II, 234). Menfionàm ca ucraineanà denumirea fopirlei [ìàs’è’erki.] (H.IV 546), rus. fimepHua folosefte alt sufix. Binecunoscutà vorbitorilor este fi denumirea lipitorii [p'àukt] (Hirudo officinalis) care pàstreazà elementul fonetic specific graiului v > ij (v. rus. cont. nHHBKa, ucr. nHHBKa v. rus. nbHBKa). Pentru ,,-pàsàri domestice" in grai se folosefte o singurà denumire generala [pt’icy]. Dintre acestea in cadrai anchetei am notat urmàtoarele denu-miri comune rusei fi altor limbi slave ca : [yólup’] ’porumbel’, [kur’icb] ’gàinà’ ; [p’e‘tùx] ’cocof’ (ca in dialectele nordice : pentru cele de sud avem in generai KoqeT, kokot, KOKOUib f.a.) ; [kóc’k-b] ’gàina care a scos pui sau care clocefte’ (< ucr. KBOHKa, H. II, 230) in care avem o schimbare foneticà ; yus’]— ’gìscà’ alàturi de [yusák] (cf. ucr. H I 342) fi [vùtki.] (ucr.), s’eT ezén’ (ras. ce^e3eHb) — ’ratà’ fi 'ràfoi (v. ucr. Kan^p). 115