general — slav — [l'es] fi pentru „lemne“ de asemenea [dróvy] (ucr. dpoea rus. dpoeá). Cei mai cunoscuti copaci sint : [akáciia] — salcimul fi [v'erbá] — salcia (ni s-a párut interesantá constructia u v'erby, pe care ne-au relatat-o unii dintre informatorii care au trecut in vara anului 1959 prin Bucurefti fi au vázut Cifmigiul cu renumitul restaurant „Buturuga"). Pentru frunza folosesc la sing, [l'ist] fi pl. — i, ca fi [suk], ^ i ’ramurá’; scoarfa copacului are denumirea [kózi>] — denumire ce s-a generalizat (v. pentru ’piele’ si ’coajá de ou’ — kózb) prin sensul de „ínvelif". Rádácina are denu-mirea comuna multor graiuri rusesti fi limbii literare kór'eri¡.
III.	CUVINTE REFERITOARE LA VIAJA MATERIALÁ fi CULTURALA
(casa si curtea, hrana fi obiectele casnice, ímbrdcámintea)
    Satele lipovenefti pe care le-am cunoscut in 1959—1960 ne-au oferit un singur fel de construcfie, casa de locuit, care are, cu mici excepfii, un plan unic atit pentru cele vechi, cit fi pentru cele noi1 .
    Materialul din care se fac este acelasi — [lampáfi] — ’caramida din pámint amestecat cu stuf sau paie tócate’. Planul casei este urmátorul: douá camere : una pentru membrii familiei fi alta pentru oaspefi, sau, in cazul in care in familie exista tineri, la cásátorie li se da lor aceastá camera de oaspefi. íntre aceste douá camere se gásefte un spafiu mult mai ingust care se desparte in douá : partea din fafá reprezintá un antreu, cealaltá este o bucátárie micá, íolositá de familiile mai pufin numeroase fi, numai ín iemile loarte grele, ca dormitor. Fiecare camera are cite douá ferestre fi cite o Ufá.
    Sá ne oprim asupra denumirilor mai importante : casa pástreazá denumirea larg ráspinditá ín graiurile rusefti de sud fi ín limba ucraineaná — xáTT). Camera are aceeafi denumire insofitá de un atribuí care determiná pozifia acesteia fafá de restul casei — [p'e'r'édn'-bii.] — ’din fafá’ fi [zádn'iii].
    Prispa casei, element arhitectural obligatoriu, mai micá sau mai mare, dupá posibilitáti, are o unicá denumire — [zavál'e‘nkt] fi care fafá de sol se gásefte la o inaltime de 20—25 cm.
    Obiceiul locului spune cá un gospodar afezat este obligat sá construiascá in decursul vietii trei case, mai precis sá reconstruiascá aceeafi casá de 2—3 ori (xto tr'i xáty n'epastroil, toi n'e locuitór). De ce se intimplá afa? Apa fiind foarte aproape perefii nu rezistá vreme índelungatá, se inmoaie fi casa se dárimá, ínálfindu-se astfel locul. ín acest fel a doua fi a treia casá construitá ajung sá fie cu un metru, fi chiar mai mult, mai sus decít prima construcfie. Curtea fi casa la un loe sint cunoscute sub denumirea [dvor].
  , ín curte se mai gásefte o construcfie Ufoará din stuf ímpletit, reprezentind un acoperif fi trei perti, folosind ca bucátárie sau loe de odihná, pentru care exista doar denumirea de [pav'étkt] (v. ucr . noBÍTKa = rus. capaii, magazie).
    Podul casei menfine denumirea cunoscutá in ucr. [yar'is's'i], iar aco-periful pe cea rus. [kr^s't]. Partea de jos a acoperifului se numefte [str'éxi.,
—	éx'i] (v. rus. CTpexa, ucr. CTpixa fi rom. streáfiná (< slav.) ín interior tavanm [pttalók], cf. lit. e despártit de o grindá solidá cu numele de [mát'ici]
     1 Mila 23, Svistovca, Periprava.
119