fonetice ale chestionarului. Transcrierea fonetica a fost controlata in cadrul exercitiilor de notare (ascultind si notind textele ìnregistrate) de càtre acad. E. Petrovici fi coni. I. Pätrut, din partea càrora am primit in tot cursul lucrärilor un ajutor multilateral si precios. De asemenea, mi-au fost foarte utile indicatiile profesorului I. Márton, privitoare la unele probleme deme-todä in cercetärile de dialectologie. 0 parte din materialul inregistrat pe bandà de magnetofon, impreunà cu transcrierea fonetica a textelor, a fost trimisà, pentru verificarea notärii, la Institutul de limbä slovacä din Bratislava. ìn aceastä privinfä ne-a dat concursul A. Habovstiak, de la care am primit unele sugesiii fi observatii.
    In transcrierea fonetica am intrebuintat semnele folosite in dialectología slovacä.
    Däm mai jos numai valoarea acelor semne, care, pentru citirea corectä a exemplelor, necesitä eventuale explicatii : u = 1) u nesilabic in diftongul uo;
            2)	u nesilabic pronuntat in locul lui v, dupä vocale, la sfir-fitul silabei ;
            3)	u nesilabic pronuntat in locul lui l, dupä vocale, la sfirfitul silabei ;
    i = i nesilabic in diftongii ie, ia, m1; j = j — fricativa palatalä sonorä;
    ä = cea mai deschisä vocalä din seria anterioarä : i, e, ä ; d', t', ii, l' —d, t, n, l moi;
   £ = africatä palatalä surdä; j = africatä palatalä sonorä;
   l	= fricativä palatalä surdä; z — fricativä palatalä sonorä; c — africatä alveolarä surdä;
   J = africatä alveolarä sonorä; h — fricativä laringalä sonorä; x = fricativä velarä surdä;
    l,r = l, r silabici
    3 = vocalä de timbru posterior pronuntatä in unele cazuri in locul lui l silabic.
     In afarä de adunarea materialului dialectal, referitor la istoria asezärilor cu populäre slovacä din regiunea Crisana, am fäcut cercetäri in diferite arhive : Arhivele statului (regiunea Crisana) din Oradea, Arhivele statuirli (regiunea Cluj), din Cluj fi Arhivele diecezei romano-catolice din Oradea.
*
*	*
    Defi in urma anchetelor efectúate dispunem de un material dialectal relativ bogat din aproape fiecare localitate slovacä din regiune, in cele ce urmeazä ne vom ocupa numai de graiul slovac din douä localitäti invecinate : Borum-laca si Värzari.
    Prin aspectele sale fonetice fi morfologice, graiul de aici prezintä, fatä de celelalte graiuri slovace din regiune, o unitate. ln urma incrucisärii si
      1	Acest i (vocalä scurtä, nesilabicä) nu trebuie confundatä cu j, consoañá fricativä. Pentru descrierea lui i vezi: E. Pauliny, — J. Stole, J. Ruzicka, Slovenskd gramatika, 1955. — N. P. Martin, p. 38-39.	'	.
220