nivelàrii mai multor graiuri, in aceste douà comune se vorbeçte un grai slovac mixt. în limba populatiei slovace din Borumlaca çi Vârzari coexista doua sisteme dialectale : unul slovac central, çi unul slovac râsâritean. între cele douà sisteme are loc un procès de influenzare reciprocà : se observa tendinea de formare, din cele doua sisteme, existente inicial, a unui singur sistem, unie pentru toti vorbitorii. Din punct de vedere al originii, párale constitutive ale acestui nou sistem aparan atít tipului slovac central, cít $i tipului slovac râsâritean.
    Coexistenta ín aceeasi localitate a elementelor care apartin diferitelor sisteme dialectale este caracteristicà nu numai graiului slovac din Borumlaca si Vàrzari. O trâsàturâ esentialà a graiurilor slovace din regiunea Criçana este toemai aceea cà ìn eie sînt prezente particularità|i ale diferitelor graiuri1, Inc ru ci ça re a diferitelor graiuri slovace, caracteristicà într-o mâsurâ sau alta pentru oricare grai slovac din regiune, a fost mai puternicà toemai la Borumlaca $i Vàrzari.
    Imprejuràrile care au favorizat ìncruci^area graiurilor slovace din re-giunea Criçana sînt urmâtoarele. Populaba slovacà s-a stabilii aici venind ìn mai multe valuri, din diferite pàr^i ale Slovaciei2. ìn urma acestui fapt, in una §i aceeasi comuna se stabileau slovaci care vorbeau diferite graiuri. Din cauza coexistentei mai ìndelungate, aceste graiuri s-au influençât reciproc çi s-au nivelât. La aceasta a contribuii $i faptul cà, dupà stabilirea lor pe aceste locuri, ìn urma frecventelor mutàri dintr-o comunà in alta, amestecarea graiurilor a devenit $i mai puternicà $i a càpàtat un nou caracter.
    Fiind vorba de ìncrucisare de graiuri, studiul problemei prezintà Ínteres çi pentru lingvistica generala. Avìnd ìn vedere cà la Borumlaca $i Vàrzari procesul de formare a unui grai mixt din diferite graiuri este ìncà ìn curs, devine cu putintà observarea nemijlocità a acestui procès lingvistic. Pot fi studiate multiple probleme, ca : a) motivul pentru care din douà forme dialectale coexistente ìn cele din urmà se impune una $i nu cealaltà; b) rolul analogici ìn ràspìndirea uneia sau alteia din cele douà forme dialectale initial coexistente ; c) soarta dubletelor de provenienfà slovacà centralà-ràsàriteanà ; d) proporla elementelor apartinìnd diferitelor sisteme intrate ìn contact ç.a.
*
❖	*
    Localitâtile Borumlaca çi Vârzari se aflâ la circa 2 km distan|â una de alta, în raionul Marghita, din regiunea Crisana, pe panta apuseanà a Mun-tilor Plopisului. în ambele localitâti existâ mine de lignit, deschise dupâ 23 August 1944. Ocupatia de bazâ a slovacilor de aici a fost, la început, exploa-tarea forestierà. Locurile unde s-au stabilii erau acoperite eu pàduri, dupà tâierea cârora s-a trecut la agriculturâ. Cu toate acestea, slovacii continuâ sâ lucreze si ca muncitori forestieri. Din cauzà câ pàmîntul neroditor nu le-a asigurat, de-a lungul timpului, cele necesare traiului, bârbatii au fost nevoiti sà-si caute de lucru în alte pàrti, muncind din toamnâ pînâ în primâvarà în pâdurile Carpatilor. în anii regimului democrat popular, aceastâ situatie
      1	Vezi Pándele Olteanu, Particularitâtile graiurilor slovace din regiunea Crisana (în raa-nuscris). Bîneîn^eles cà în diverse localitâti au întrat în contact nu aceleaçi, ci diferite graiuri. în afarà de aceasta, gradui încruciçàrii în unele comune a fost mai mare, în altelë mai mie.
      2	Referitor la stabilirea slovacilor în regiunea ('risana vezi R. Urbán, Cechoslováci v Ru-munsku, Bucureçti, 1930, capitolul „Criçana", p. 116 — 153.