po babe panove. Aceastà terminatie (-e) se intilnefte in regiunile de la granila cu Ucraina fi Bielorusia, dar, uneori, si in alte pàr|i ».
     4.	O característica a graiului din Bulai, care reflecta influenza limbii romine, este folosirea particulei mai pentru formarea unui comparativ (de cele mai deseori pleonastic) al adjectivelor fi adverbelor : mai starSy syn ; mai faineisy ; mai b’eléy kolor ; mgz iest mai siarsy ode mne ; so mai muodéi ; troie mai vysa ; krova byua mai gruba ; mai dal’i, mai l'epi. Pentru superlativ se folosefte poi. naj.
     § 25. Pronumele nedefinit wszystek, wszystka, wszystko se folosefte ca in polona veche cu sensul de caly : „zuoto vsystko spsedau“ ; „vsystko ìejene byuo na recñiku“.
  "E de semnalat, de asemenea, existenta pronumelui inacy, càruia in limba literarà ii corespunde inny : inacy ieuzyk.
     § 26. Numeralul jeden, cu rol de atribut, are la genitiv sing. feminin, aceeafi terminatie ca fi adjectivul fi anume -y : doiexau do iedny vody fi -e a ac. feminin : na iedne strone; mauy [edne ■fr'ivuxe.
Verbul
     § 27. In linii mari, conjugarea verbului nu prezintà deosebiri fata de limba literarà. Dintre particularitàtile constatate, notàm :
     1.	Pers. 1-a pi. prezent are pe lìngà -my fi terminala -wa pentru a de-semna numàrul plural fi nu dualul : my muniva „sapa“. Desinenza -wa se folosefte fi pentru modul imperativ : ai, xoyiva spac\ i^eva tutaj, do domu.
     2.	La generaría virstnicà, la pers. 1 pi. trecut, verbele nu cuprind vechea formà a auxliarului byc : obrab’ial’imy, pisalimy (obrabialismy, pisalismy). Acest fenomen se ìntìlneste fi in graiurile din partea de ràsàrit a Poloniei.
    3.	Observàm, de asemenea, lipsa desinenjelor persoanei 1-a plural timpul trecut : my zaleli, my zaceuy ; my xceli, my xcauy ; my napisal’i, my napisauy ; my zernei’i. Aceeafi situale se intilnefte uneori fi la pers. 2-a pi. : vy xcet’i, vy xcauy ; vy napisai’i, vy napisauy ; vy zernel’i fi chiar la pers. 1-a sg. : io zostaua; io iuS ée zamisou.
     4.	Persoana 3-a sg. prezent a verbului byc are forma ie. Forma aceasta existà fi in unele dialecte poloneze. In graiul din Bulai are o frecven|à mare, sustinutà fiind probabil fi de influenta limbii romine.
     5.	ìn’ceea ce privefte schimbàrile din temele verbale, notàm lipsa alternanti fonetice e : o la unele verbe ca, de exemplu, brac : ia b’ere (lit. ja bior§), onì Vero (oni biorg.).
Prepozitiile
     § 28. Referitor la folosirea fi sensul prepozi^iilor remarcàm :
     1.	Folosirea cu precàdere a prepozitiei od cu sensul „de“ : stado od koni (lit. stado koni), ramka od okna (lit. ramka okna). Asemenea constructii sint sustinute fi de spiritul limbii romine.
     2.	Amestecarea prepozitiilor hez fi przez : ide bez pole (lit. id§ przez pole), bez cauo noe (lit. przez cala noe) ; io zostaua z ^ccmi pSez ie^eña (lit. ja zostalam z dzieemi bez jedzenia).
      1 Cf. Stanislaw Urbañczyk, op. cit., p. 38.
167