In LEGATURA cu sistemul fonetic al graiului bulgar
DIN COMUNA CHIAJNA (REGIUNEA BUCURE§TI)
ZLATCA IUFFU
Introducere
    Pe teritoriul Republicii Populare Romine locuiefte o popula|ie de origine bulgara care a emigrai la nord de Dunàre in timpul robiei turcesti. Provenind, in marea ei majoritate, din populatia ruralà, acefti „bàjenari“ s-au afezat in unele sate fi comune romìnesti sau au injghebat asezàii noi in cimpia Dunàrii, in imprejurimile Bucureftiului * fi in Banat2.
    Izvoarele istorice arata cà bulgarii au ìnceput sa emigreze in masà la nord de Dunàre in ultimul pàtrar al secolului al XVIII-lea*.
    Aceastà emigrare se intensifica indeosebi in perioada ràzboaielor ruso-turce din a doua jumàtate a secolului al XVIII-lea fi in primii 30 de ani ai secolului al XIX-lea4. De aproape 150—200 de ani acefti emigranti bulgari locuiesc farà intrerupere pe teritoriul R.P.R.
    Populatia bulgarà care a format „linii sirbefti" — dupà cum le numesc localnicii 5—in satele fi comunele rominefti, s-a amestecat cu populatia lo-calnicà fi a dispàrut sau dispare treptat prin contopirea ei cu bàftinafii«.
     1	Comunele Dude^ti-Cioplea, Popejti-Leordeni, Brànejti, Chiajna, Vàràjti, Bila, Dom-ne^ti, Iepurejti, Balenìi Sìrbi etc.
     2	Beijenova Veche, Vinga, Brejtea, Denta, Colonia Bulgarà etc.
     *	Hcmopun uà EbAaapu.H, voi. I, Sofia, 1954, p. 270; Stoiko Stoikov, EbAzapcKa òuaAeK-moAoeun, Sofia, 1954, p. 107 ;P. Constantinescu-Ia?i, Emigrafia bulgarà la nordul Dunàrii, in „Studii istorice romino bulgare". Bue., 1956, p. 9—15; C. Velichi, Afezàmintele coloniftilor bulgari dm 1830, in „Romanoslavica", voi. 111,1958, p. 118. Incà in secolul al XlII-lea vine pe teritoriul {àrii noastre o popula^ie de origine bulgarà, despre care se spune cà ar fi ajuns In Ardeal ca prizonieri luafi in timpul expedi^iilor regelui ijtefan V al Ungariei, care in 1261 ?i 1266 pàtrunsese cu armata sa pinà la Vidin §i Plevna (Vezi recenzia lui K. Jirecek asupra lucràrii lui Miletici CeÒMUepadcKUme óbAZapu in „Achiv fOr slavische Philologie", voi. XX, 1896, p. 115 — 116; I. Mu?lea, Scheii de la Cergàu fi folclorul lor, in „Dacoromania", voi. V, p. 3 ; P. Nikov, EbAeapo-ymapcKU omnouiemn in ,,C6ophhk Ha EwirapcicaTa aica/ieMM Ha HayKHTe ", voi. XI, p. 268. L. Miletici adoptà pàrerea lui Jirecek, renun^ìnd la vecheasa ipotezà cà ace?ti bulgari ar fi fo^ti bogomili?ti fugi^i din Bulgaria intre sec. XI—XIII, vezi CeÒMUzpad-CKume óbAeapu in „Cóopmnc 3a HapoflHH yM0TB0peHHa“ voi. XIII, 1896, p. 153—257.
     4	Ilcmopun Ha Ebmapun voi. I, p. 315, 319, 324,329; Const. Velichi, Afezàmintele colonis-tilor bulgari din 1830, p.118; P. Constantinescu-Ia^i, Studii istorice Ramino-Bulgare, p. 13 —14 ;
Stoiko Stoikov, EbAzapcKa duaAeKmoAozun p. 107.
     6	Prin confuzia curentà. In trecut, la noi, ìntre bulgari $i sìrbi.
     *	De exemplu, la iytefànejti, Afuma^i, Roju, Giulejti etc. din regiunea Bucure^ti.
147