La fel, se poate constata cu ufurin^à cà fi in cadrul celeilalte parti a ches-tionarului lexical „De la notiune la cuvìnt", pe intreg teritoriul limbii romine sau pe o bunà parte a lui numeroase intrebàri vor capata drept ràspunsuri cuvinte de origine slava. Fàcind un sondaj al bogatului chestionar, intocmit, in a treia variantà, de catre lingviftii polonezi fi cei iugoslavi a, vom vedea cà in toate compartimentele existà posibilitatea de a completa tabloul cu cuvmte de origine slavà din limba romìnà (regnul animai, pescuit, crefterea animalelor, regnul vegetal, agricultura, prelucrarea inului, cìnepii fi lìnii, mij-loace de transport, constructii, hranà, imbràcàminte, pàr|ile corpului, grade de rudenie, viatà socialà, obiceiuri, relief, meteorologie etc.).
   Inainte ìnsà de a se trece la interpretarea materialului romìnesc din punctul de vedere al atlasului comun al limbilor slave, afa cum se propune in referatul acad. E. Petrovici, prezintà Ínteres discutarea rezul-tatelor la care se poate ajunge prin studierea datelor cuprinse in hàrtile publícate pinà acum ale Atlasului lingvistic romiti. Dupà cum se stie, acest impresionant atlas, unul „dintre... cele mai bune in lingvistica romanicà" 2 care cuprinde date din domeniul foneticii, morfologici, sintaxei, dar mai ales al vocabularului, a fost intreprins in cadrul fostului Muzeu al limbii romine condus de S. Pufcariu (in prezent Institutul de lingvisticà al Filialei Cluj a Academiei R.P.R.), materialul fiind cules, in anii 1929—1937, dupà douà chestionare de càtre doi dialectologi de seamà, prof. S. Pop fi prof. E. Petrovici. Trei volume fi un supliment ale acestui atlas (ALR, I, II), cuprin-zind 618 hàr^i, au fost publícate in anii 1938—1942, concomitent cu cele trei volume ale Micului atlas lingvistic romin (ALRM I. II), cuprinzind 840 hàrti. Ulterior, Academia R.P.R. (Institutul de lingvisticà din Cluj) a publicat, in 1956, douà volume mari fi unul mie, serie nouà, cu date din ancheta efec-tuatà de acad. E. Petrovici, cuprinzind 622 hàr^i (ALR n I, II), respectiv 422 hàrti (ALRM n I). !n ultimili timp (1961) a apàrut volumul al Ill-lea al seriei noi (ancheta Petrovici), cuprinzind ìncà 287 hàrti. In prezent se pregàtesc volumele II fi III mici, insumìnd peste 800 hàr|i 3. Rezultà deci cà in prezent dispunem de 1527 hàrti mari fi de peste 2 000 de hàr^i mici, consacrate, in cea mai mare parte, lexicului.
    Un numàr apreciabil din aceste hàrfi — citeva sute — ne dau un material deosebit de interesant fi in foarte multe cazuri inedit privind repartida geograficà a cuvintelor de origine slavà in limba rominà. E suficient sà spunem cà hàrtile publícate pinà acum (inclusiv cele date la tipar) cuprind terminologia corpului omenesc, a relatiilor familiale fi obiceiurilor, terminologia agricolà, a gràdinàritului, crefterii vitelor, meseriilor, cuvinte referitoare la animale sàlbatice, piante, configuratia terenului, relatii sociale, corner^ etc. Interesant de remarcat cà, in ultímele volume ale atlasului, care cuprind mai ales lexicul referitor la cultura materialà, elementele slave sint mai numeroase decit in volumele precedente (corpul omenesc, familia etc.). Iatà ce spunea in aceastà privintà cunoscutul dialectolog polonez M. Malecki,
     1	Pracownia Dialektologiczna Zakladu J ?zykoznawstwa PAN w Warszawie, Jugoslo-venski Komitet za Dijalektoloäke Atlase, Kwestionariusz ogölnoslowiaiiski do badan stownietwa gwarowego (Projekt Nr. 3), cz?£6 X —II, Varsovia, 1961, XVIII •+■ 351 p. (litogr).
      2	I. Coteanu, Elemente de dialectologie a limbii romine, Bucurefti, 1961, p. 37.
      3	Prin bunävointa acad. E. Petrovici §i a colaboratorilor säi, am consultat aceste här^i cu ocazia unei vizite fäcute la Cluj in zilele de 1 — 5 aprilie 1960.
25