In cuvintul oskubat' - oskubac „a curala de p€ne" (Bl), l este inlo-cuit cu vocala u.
     Sìnt cuvinte care au pronun|are dublà, cu [ (silabic) si cu l (nesilabic) : klpko - klupko ; blxi - blexa : tisi’ „a pisa", dar in derivate am notât potlust’, potlusc, utlust', zite - zolte „galben" Vz.
     în unele cazuri, mai aies la Vz, se poate observa câ l silabic este deformale incompleta, virful limbii nu atinge dintii de sus fi produce impresia unei vocale de timbru posterior : jaìfko ,,màr“ ; ìf xa „purice" ; h’bina fi hlbina „adincime" ; v'k. (prin l ridicat deasupra rindului este notât un l de formale incompleta).
     r silabic s-a pastrat cu consecvenjà in ambele comune : smrt' „moarte“ ; Stvrt' „sfert“; prvi „primul“ ; krf „singe"; krvavi „insìngerat"; kr£ „crampà"; vrba „salde"; srna „caprioarà"; hrbati „cocofat“; trhat' „a sfisia, a rupe“ s.a. Bl, Vz; hrst' „pumn, palma, mina"; hrdlo „gît“; mrtvi „mort“; krdcl' ftaókox „stol de pâsâri“ Vz; tvrde „tare, dur"; vrkoe „chicâ, coadà de par"; strbavi „ftirb"; pokrm ,,nutre|, furaj"; vrstovnik „de aceiafi virstà" ; zlrznute ml'eko „lapte covàsit"; zamrznuti „inghetat", Bl;
     în concluzie, se poate constata cà l fi r silabice sìnt caracteristice pentru ambele comune, iar rostirea de tip slovac râsàritean cu l inso^it de o vocala se intilnefte doar sporadic, mai aies la Vz.
8
    La Bl fi Vz, pe lingà o fi a (din *&, *6 din slava comunà sau o fi a ej éntetici sau de alta provenienza,) caracteristici pentru graiurile slovace centrale, se intilnefte fi e, caracteristic graiurilor slovace ràsàritene l. în radicalul cuvintului, in sufixe fi in ultima silabà : o, a: ìoptat' „a fopti" Vz, Bl; zobrak „cerfetor“; smolana „smintinà" Vz ; daska „scindurà" Bl ; naratnni „urias" ; darobni „zadarnic" ; statotm „cinstit" Vz, Bl; spravodl'ivi „drept, just"; sreborni „ de argini"; Bl ; vjelor „vînt" ; kostol „bisericà" ; cintar „cimitir", Vz, Bl ; blazon „nebun" ; ovos „ovàz" Vz; potom „apoi" Bl;
     e : deska Vz, Bl; zebrak Bl; smetana, uzitecni „util" Bl ; jamecka „groppa" ; satelka „batista"; cuker „zahar"; ocet „o{et" ; xrbet „spate"; uhel „colf, Vz, Bl; Svager „cumnat"; svoker „socru"; kmoter „cumatru" ; Svegerina ,,cum-natà"; oves „ovàz"; buben „tobà"; osel „magar"; orel „vultur" ; popel „cenufà" ; kufer „geamantan" ; uzel ,,nod" ; blazen „nebun" ; kotel „cazan, ceaun"; iater „fatra" Bl.
     Sìnt cuvinte care se intìlnesc sub dona forme : vjetor - vjeter, veter „vint" ; kotol - kotel Vz; vjetor, vetor - veter, soptat - Septat' „a fopti" ; zdoxnut' - zdexnut „a muri (despre animai)" ; daska deska, podosva - podesva „talpa" Bl.
     în sufixul -ok : pond'elok „luni" ; statok „vita" ; Vz ; jarmok „tirg" ; lalok „pielea de sub bàrbia vitei" Vz., Bl; kamenok „pietricica" Bl;
     1	S. Czarabel, Slovenskd rei a jej mieslo v rodine slovanskych jazyhov. Turi. Sv. Martin, 1906, p. 579; V. Vàzny, Nàfeti slovenskd, p. 275; J. Fedàk, Zo SanSského hldskoslovia, Sbomik, na poòest’ J. Skultétyho Ture. Sv. Martin, 1933, p. 516; St. Tóbik, Prechodnd..., p. 117 — 118 si harta, izoglosa Nr. 16; J. Stole, Ndfelie troch..., p. 290, 426.
230