Pentru palié papierosa (a fuma o {igarà),care are la bazà sensul de „a aprinde“ o tigarà, in graiul polonez din Bulai se spune kurzyé cygare „a fuma o Jigara“, kurzyc (de la kurz, „praf“) pàstrind sensul mai vechi de „dymic“, „a fumega“, „a afuma“. E de notat cà termenul kurzyé cu intelesul de „a fuma“ apare fi in alte graiuri polone, de pildà in dialectul silezian1.
   Intervin in vorbire fi termeni romìnefti sau semicalcuri ca : skapaé (a scapa) : ,,i mowili te zboje ze z ich ronk nie skapie (nie wyjdzie)“, apoi falsz pentru falce de pàmint, moszyja in loc de majqtek, burdel fi bordej (chalpa) : ,,mq.z siedzial w bordeju" JuduVny (fudul,mindru), blondny (blond), izekcji (zaszczyki) kalimarka (kalamarz), iandar („a ten sie bai ze go wyda do zandarów“), biesika (bàficà) pentru pgcherz etc.
     Negrefit, nu lipsefte terminologia legata de viata nouà fi de institutiile social politice din tara noastrà. De la stai (in polonà panstwo) s-a format un adjectiv locai statowy : gospodarki statowe (gospodàrii de stat), zgromadzenie wiejskie (adunare sàteascà), pentru termenul tipie polonez zebranie gromadzkie (gromada —comunà), kvmin kultury (càmin cultural), „skomasowaé ziemie" (a comasa pàmintul) etc. De asemenea, se aude faktor pocztowy intru totul dupà rominescul factor poetai, ìn polonà circulìnd de fapt termenul listonosz, apoi pompiery pentru straz ogniowa, szofer pentru kierowea, prokuror ìn loc de prokurator etc.
     Am prezentat mai sus un numàr de exemple, care dau o idee de importanza lexicului din graiul polonez din Bulai, in ce privefte existenta unor termeni specifici polonezi, vechimea fi schimbarea de sens a altora, formatii noi locale etc. Desigur, sìnt ìncà, in graiul respectiv, termeni in legàturà cu regnul animai fi regnul vegetai, in legàturà cu munca agricolà fi instruméntele de muncà : numele partilor componente ale carului, pàrtilor componente ale ràzboiului de tesut, instrumentelor anexe la ràzboiul de ^esut, termeni in legàturà cu prelucrarea lemnului fi fierului, cu constructiile, cu obiecte casnice, cu numele bolilor fi leacurile populare, care nu odatà sìnt revelatori pentru lexicología polonà. Mai jos, dàm, in ordinea intrebàrilor din Chestionarul general-slav pentru cercetarea lexicului dialectal, (Kwestionariusz ogólnoslowiañski do badañ slownietwa gwarowego), ràspunsurile care aruncà unele lumini in probleme de lexicologie dialectalà polonà. Pentru usurinta coordonàrii materi-alelor pàstràm intrebarea din chestionar fi dàm, unde este cazul, la regnul animai fi vegetai, numele latin al speciei, identificarea precisà fiind, in dese cazuri, absolut necesarà. Pentru fórmele dialectale din Bulai ìntrebuintàm transcrierea fonetica.
Regnul animai (Swiat zwierzgcy)
      17	lasica Uaska (mustella nivalis) „nevàstuicà".
      24	szczur guzan (rattus) „guzgan".
      25	mysz mysa (mus domestica) „foarece".
      26	nietoperz gacak (chiroptera) „liliac“.
      32	ptak fruwa ptak furà, „pasàrea zboarà“.
      38 wilga vilga (oriolus gálbula) „grangur".
      57	orzel orzeu (aquila) „vultur".
      75	wróbel cwieka vrubel speva „vrabia ciripefte".
      103	wgz pelza ves scogne „jarpele se tirante“.
1	Cf. Alfred Zarfba, Slownih Starych Siolkowic w powiecie opolskim, Cracovia, 1960, p. 62.
172