9.	Cuvinte referitoare la parlile corpului si bolile lui : trup (ALKM I 1), obraz (ALRM I 35, împr. h. 18), (Puçcariu, h. 7, ALRM I 52), crac si a se crâci (ALRM II 129, ALR II 67 ; cf. çi ALRMnlI [2497] : crac ,,bra{ de apà“), gleznâ (Puçcariu, h. 9, cf. ALRM II 98), rana (ALRM I 151, împr. h. 19), nâduçalâ „astmâ" çi „sudoare“ (ALRM I 159, 9, aici h. 12).
     10.	Termeni de rudenie çi referitori la rela^iile sociale : nevastâ (ALRM
I	359, 397, 278, ALR II 166), babà (ALRM I 282, 238, 293), lele, lelitâ, lelicâ, litâ (ALRM I 321, 234, 286, 287, împr. h. 20), slugâ (ALRM n [2877]), doicâ (ÁLRM I 307, aici h. 13).
     11.	Cuvinte denumind no^inui abstracte : sfat çi a sfâtui (ALRM n [3128]), glumâ, a glumi çi glumet (ALRM n (3669]), lene, lene§, alene (ALRM n [3724], [3113]), pagubâ (ALRM n [3623]).
     12.	Cuvinte care denumesc însusiri fizice si psihice (adjective) : drag (ALRM n [4389]), slab (ALRM II 141, 142, aici h. 14), gol çi a goli (ALRM n [3261], [3431], [3545]), gîngav (ALRM II 40, aici h. 15), §tirb (ALRM I 101).
     13.	Cuvinte care denumesc ac^iuni fizice çi psihice (verbe) : a (se) învîrti (ALRM n [3563]), a (se) grâbi (ALRM n [3441], [3552]), a osteni (ALRM I 140, împr. h. 24), a se odihni (ALRM II 153, 154, 155), a clipi (ALRM II 12, aici h. 16), a pofti (ALRM n [3546], [4843]), a (se) iubi (ALRM I 340, ALR n [4389]), a se (râ)suci (ALRM n I 287, aici h. 17), a se oglindi çi oglindà (ALRM II 374, aici h. 18).
     14.	Adverbe çi particule : iute (cf. ALRM n I 280), da (împr. h. 26).
     Exemplele citate mai sus nu epuizeazâ desigur numârul cuvintelor de
origine veche sud-slavâ (bulgara) râspîndite pe întreg teritoriul limbii romîne sau pe cea mai mare parte a lui (nu numai in sud), constituind uneori, împreunâ cu alte cuvinte, perechi sau serii de sinonime „teritoriale“.
     Unele dintre aceste cuvinte domina întreg teritoriul limbii romîne, ca, de exemplu, snop, vîrtelnitâ, sucalâ, teavâ, elette, tesala, buruieni, zori, ceas, trup, obraz, ranâ, nevastâ. Mai mult, ele sînt adesea polisemantice, fiind râspîndite pe anumite arii eu un sens sau altul, ca sinonime partiale ale altor cuvinte, uneori tot de origine slava. De exemplu, snop apare çi ca sinonim al cuvîntului polog (h. 1). Val a fost înregistrat aproape în întreaga farà cu sensul de „sul de postav“, iar régional, în sud, apare cuvîntul trîmbâ (h. 10). Nadulala (< a nâdu§i) formeazâ douâ arii bine distincte : în sudul {arii eu sensul de ’sudoare’, iar în nord cu acela de ’astmâ’ (în prima arieastmae denumitâ nâduf, vezi h. 12). Slab, cuvînt polisemantic, formeazâ douâ arii care se întretaie, dar totuçi suficient de distincte : eu sensul 'care nu e gras’ mai aies în sud çi est, iar eu sensul ’fârâ putere’ mai aies în nord-vest ; evident câ în unele pârfi (Banat, Oltenia, estui Munteniei, nordul Moldovei) cele douâ sensuri apar concomitent (h. 14). Alâturi de ceas ’60 minute’, s-a înregistrat în unele puncte din Moldova oarâ (variantâ populará a cuvîntului ora, care e un neologism), tot aça cum alâturi de trup a fost notât în unele pâr^i cuvîntul corp, probabil neologism pâtruns din limba literarâ în graiurile populare. Obraz se foloseçte pe o mare parte a teritoriului romînesc ca sinonim partial al cuvîntului polisemanitic fata, dar eu sensul fr. ’joue’, rus. ’mena’ (pl. obraji) este unie în limba romînâ. în sfîrsit, unul din cele mai interesante cuvinte polisemantice, nevastâ, e râspîndit în toatâ {ara, însâ eu diverse valori concrete — ’so^ie (mai aies tînârâ)’,’so{ia mea’, ’femeie’, fiind sinonim eu cuvintele de origine latinâ sotie, femeie, muiere (cf. împr., p. 123).
39