toponímica a metatezei lichidelor fi a pàstràrii lui g s-au ràspindit forme ca boroanà, dohot, semnalate mai sus.
    Afadar, aride toponimicelor slave nu coincid cu aride elementelor slave ale limbii romine. Izoglosele acestora din urmà nu sint izoglose slave, ci — precum am sus|inut mai sus—izoglose rominefti. Este oare indicai de a trasa asemenea izoglose neslave pe hàrtile Atlasului lingvistic slavi Datele rominefti (fi, in generai, neslave) ar constitui adevàrate corpuri stràine pe hàrtile Atlasului lingvistic slav fi ar turbura imaginea ràspindirii pe teren a diferitelor fenomene lingvistice slave. De aceea, dupà indelungi reflec^ii fi repetate consultàri cu slavifti romini fi stràini, am ajuns la concluzia cà nu e indicai sà se treacà pe hàrtile Atlasului lingvistic slav datele furnizate de graiurile rominefti (fi, in generai, neslave). Totufi folosirea acestor date prezintà un mare Ínteres atit pentru studiul limbilor slave, cit fi pentru studiul problemei de Ínteres generai a contactului, a influentelor reciproce intre limbi, a evolu^iei paralele, convergente a idiomurilor invecinate de origini diferite. De aceea trebuie salutatà propunerea de a prezenta intr-o anexà la ALS rezultatele anchetelor neslave care prezintà vreun Ínteres pentru geografia lingvistica slava. In aceastà anexà vor putea fi mentionate nu numai imprumuturile slave in limbile neslave, ci fi elementele de origine neslavà ale limbilor slave. De asemenea, aici ifi vor gàsi locul fi paralelismele fi afinitàtile structurale dintre limbile slave fi limbile neslave invecinate (cum sint, de exemplu, afa-numitele „balcanisme"). In legàturà cu ràspindirea, in Península Balcanicà, a unor termeni ca scr. astai sau bulg. maced. Maca, vor fi amintite ìntr-o notà a anexei fórmele magh. asztal, rom. masà.
    La capitolul tratìnd derivala slavà vor fi mentionate in notà sufixele de origine slavà ale limbilor neslave ca, de exemplu, rom. -i$te, ita, -nic, et, -cà, -ean etc.), precum fi sufixele comune de diferite origini (ca, de exemplu rom. -ar, -giù, si. -ar, -ar', bulg. -òmcuh, ser. —dzija etc.).
    Vor fi amintite in anexà fi forme rominefti ca haide — haidem — haideti (cf. bulg.. xaüde — xaüdeme scr. hajde — hajdemo — hajdete) 1.
    ìn cazul cà vor intra in chestionarul Atlasului lingvistic slav fi formule frazeologice, cum propune Jaromir Bélic 2, atunci, alàturi de formúlele ceh. jak se máte, rus. kük nooicueaeme, pol. jak sie panu ponodzi etc., va fi men-tionatà in anexà fi expresia rominà ce mai faci (cf. bulg. kokso npaeume), precum fi cea maghiarà hogy vagy (van) (cf. scr. koko cme.)
    Nu e nevoie sà inmultim exemplele. Putem conchide cà in cea mai mare màsurà e de dorit ca pentru Atlasul comun slav sà fie anchetate fi graiuri rominefti. De aceea propun ca pentru Atlasul lingvistic slav sà fie anchetate 13 graiuri rominesti : cite unul ìn Banat, Crifana, Maramuref, Oltenia fi Dobrogea, douà ìn Moldova fi cite trei in Muntenia si Transilvania. Ne-am putea gindi sà fie anchetat fi un grai maghiar ìn regiunea Muref-Autonomà Maghiarà. De asemenea e de dorit sà fie anchetate fi trei graiuri slave relativ arhaice de pe teritoriul Rominiei : cel sìrbo-croat al carafovenilor sau al satului Svinita, cel bulgar din Befenova Veche sau din Vinga (Banat) fi un grai ucrainean din Maramuref. Celelalte graiuri slave din Romìnia (cele
     1	Vezi propunerea fàcutà de Jan Petr fi Jan Sedlácek in „Slavia“ 29, 1960, p. 258, de a introduce in chestionarul Atlasului lingvistic slav asemenea forme constituite din cuvinte de origine neverbalà (interjec^ii) care au primit desinente verbale.
     8 „Slavia", 29, 1960, p. 249.
20