Apa se bea cu o cana care se cheama hopiui, hópua sau hopné. Am notat insá si al|i termeni: fii/CioKaHKa, /Cimpa si uaeyw}. N-am ínregistrat, in schimb, cuvintele : Kopéif (K'ípum) $i nici pe Kíyui (K'iyumm).
    Pentru „felia (bucata) de píine" se folosesc urmátorii termeni: hp'ima' KycoK, uneori QyKáma < rom. sau OKp'yuAOK, dar niciodatá cKÚ6a, A'ycma' K^cen' (k$chuk), oKpáüeij ori tfi/i^iuKa.
     La „cociorvá" se spune Kouephá (nu Koif'yóá.Koe'ÍH'a, pohán, $i nici gúaomhuk sau eÚAKa).
    Pentru „cámara" am notat termenul copówa; Koiu^A'a apare i n alte graiuri ucrainene 2.
    „Briul femeiesc“ poartá numele nóüac, iar cel bárbátesc, lucrat din piele (chimirul adicá) — nácoK.
    „Fata de masa“ este denumitá cu termenul cKámepKa (nu nacm'ÍA'mK sau óópyc).
    Pentru „traistá“ am notat cuvintul mópóa, dar si pe máücmpa < rom. (ultimul uzitat mai des).
     „Fáinei" i se zice mj/kú (nu óópouuto si nici maúso).
     „Tatei“ i se spune mamo (nu ométf, Sám’KO, ded'o si nici nén'o ) 3. ByüKO este „unchiul“; empuü ínseamná „mo^neag". Pentru „femeie“ se foloseste termenul mc'íhko (nu Koñ'íma < pol., care apare in únele graiuri ucrainene). „Gospodinei" i se spune za3dm'a si hocnodún'a.
    Pentru „nuntá“ am notat termenul eec'ÍA'a, eec'ÍAu, dar nu ceád'óa.
    „Fierarul" este numit cind kobúa', cind Koeán, dar niciodatá Ky3hétf.
    Pentru „timp urit“ se foloseste expresia oxaÓAeue eepeuiCi, iar pentru „timp frumos" — (fiaüme eepeMHu. „Curcubeul“ e denumit eecéAuifa, nu eecéAKa, nici páüdyha sau d$ha.
    § 16. Verbe. Pentru ,,a vedea" se folosesc douá verbe: ómumu $i eúd’imu; 3p'ímu nu este.
     „A intilni“ se spune mai des 3dúóamu; 1-am intilnit insá si pe 3ycmp'ímu; críimmmu inseamná ,,a-si da intilnire“; cmp'mymu nu apare.
     Imperativul verbului ,,a astepta“ este, de regula, riidoxcdú; se foloseste insá si nonmaü; empueáü lipse^te.
    Unele verbe ínregistrate de noi se incadreazá la rubrica : „Cum fac animalele?“ Dám aici cíteva exemple:
    „Calul“ : koh'í pxcym; „boul“ : goau peeym'; „vaca" : Kopóeu eupuKyüym (nu M</Kaüyni); „oaia" : e'iyifi ÓAuüym (nu 6é¡caüym' §i nici Méicaüym'); „cúnele : coóaKu Speiuym (mai rar se foloseste insá $i verbul hayKaüym); „lupul“ : eoyKu euüym.
    § 17. Adverbe ?i prepozitii. „Repede“ se spune uieúdKo, np</ÓKo, 6óp3o sau cKÓpo; nu apar : xyMCKo si nici umápKO.
     1	Kaeyrn ?i A'impa apar $i in alte graiuri ucrainene. Vezi $i M. V. Leonova, JJo xapaKme-pucmuKii zosipoK nieHUHHUx paitóme ÉyKoeunu, in vol. IlHTaHHH icTopii i fliaJieKTOJiorii exifl-HOCJlOB’HHCbKHX MOB, p. 100.
     2	Cf. Ha hím KoutyAH, hk 6Ub, ói.ienbKa, hk ói/ieitbKa, 'ak Aucm mOHemKa, in «Haponnbie necHH TaiiHURoB h YropcKoft Pocchh“ (de I. F. Golove^ki), 1878. (Citat dupa ynpaincbKO-pociücKuit CAoenuK, vol. II, p. 388).
     s Ultimul apare cu sensul „tata" in únele graiuri bucovinene. Vezi M. V. Leonova, op. cit., p. 100.
138