Cuiioafterea amänuntitä a lexicuhii unora dintre graiurile slave de pe teritoriul R.P.R. poate sä fie utilä in precizarea etimologici acelor cuvinte rominefti, care se aseamänä ca formä fi sens cu cuvintele corespunzätoare dintr-o limbä slavä anumitä. De pildä, in dicfionarul lui I.A. Candrea, men-fionat anterior, la sfirsitul articolului in care se explica sensul cuvintului turca (p. 1363) citim, in loc de indicarea etimologici : „comp, rut., rus. curka." ln felul acesta indicala ramine insä destul de vagä. Dupä pärerea noasträ, se poate presupune cä rom. lurcä provine din ucr. u,ypKa (vezi dicfionarul lui B. D. Hrincenko, citat anterior, IV, 437—438) fi cä imprumutul s-a fäcut de la purtätorii graiurilor ucrainene din nordul tärii, in care acest cuvint existä 1. Referirea la cuvintul rusesc uypna nu ni se pare necesarä.
    In graiurile locale ale subdialectului maramurefean al dacoronv'iei existä actualmente numeroase elemente lexicale de provenienza ucrainea^ä, nesemnalate pinä acum deloc. Instructivä in acest sens este consultarea recentei culegeri de Lexic regional 2 rominesc, unde intilnim, de pildä, cuvinte cu aspect ucrainean ca: léznita „mär päduret", a zar obi „a ciftiga“ (muncind), brihdn „pintece", a cu$ài „a gusta, a minea", horincà „Juica" fi multe aitele. Nu este, credem, suficientä constatarea acestor cuvinte cu aspect slav. Cer-cetätorii graiurilor slave de la noi ifi pot da contribuya la stabilirea cu pre-ciziune a cronologici fi cäilor concrete de pätrundere fi adaptare a unor asemenea cuvinte. In astfel de cazuri va fi de fapt vorba nu numai de dia-lectologie slava sau romina, ci de aspecte ale relafiilor lingvistice slavo-romine (sau romino-slave).
    Perspective similare de studiu oferä, intr-o mäsurä sau alta, fi celelalte graiuri slave actúale din R.P.R., chiar fi acelea care nu sint concentrate laolaltä fi nu formeazä un grup teritorial, cum ar fi graiurile bulgare izolate dintre Dunäre fi Carpazi. Sugestiv ni se pare urmätorul exemplu : elevii de la fcoala romineascä din satul Ceacu (rn. Cälärafi), unde existä fi unele familii de bulgari, pe cale de a päräsi insä graiul bulgar matern, practicä jocul numit „camàcéle“, cf. bulg. KÓMwe,, pietricicä“, färä a cunoafte insä citufi de pu|in limba bulgarä. In exemplele de acest fel vedem o confirmare a pärerii exprimate in articolul precitat al lui I. Pätruf, potrivit cäreia „influenza bulgarä a pornit nu numai din sud, ci fi din graiul bulga-rilor care s-au amestecat cu rominii fi s-au rominizat pe teritoriul subdialectului muntean" 3. Credem cä acest fapt trebuie refinut de tofi cercetätorii graiurilor slave fi rominefti. Nu ar fi, de pildä, exclus ca numeroasele gru-puri de colonifti slovaci din Transilvania, adufi aici in secolul trecut fi, in bunä parte, rominizafi, sä fi läsat urme interesante in graiurile rominefti locale 4.
    9.	Dialectologii slavifti din {ara noasträ au de altfel posibilitatea sä observe fi sä studieze in chip nemijlocit procesul de bilingvism slavo-romin,
      1	Ve7Ì V. §uhevici, op, cit., vol. IV, p. a 2-a, L'vov, 1901, p. 253.
     2	Vezi : Lexic regional. Redactor coordonator Gh. Bulgär. Editura Acad. R.P.R., Bucurefti, 1960.
      3	I. Pàtrut, Conlribufii..., p. 56. Despre ràsplndirea grupurilor de bulgari pe teritoriul Olteniei fi Munteniei in secolul trecut v., de ex.. St., Romanski, EvAeapure B7> Baoiuko u MoAdoea. UoKyMemu, Sofia,1930; cf. fi G. Weigand, Linguistischer Atlas des dakorumänischen Sprachgebietes, harta nr. 67.
     *	Vezi lucrarea lui Kádár Jószef Szolnok-Doboka-Vdrmegye Monogrdfidja, vol. I-IV, Des, 1898 — 1900, volumul al II-lea, p. 144, 273, 354, 542, unde se vorbefte de colonifti slovaci romini-za^i (satele Nima din rn. Gherla. Bodin din m. Beclean, Ceaca din rn. Dej f.a.).
67